În articolul de astăzi vrem să ne adâncim în lumea fascinantă a lui Fracție algebrică. Fie că vorbim despre viața unui personaj istoric, despre un fenomen social, despre un subiect de actualitate sau despre orice altă temă care stârnește interesul cititorului, acest articol își propune să aprofundeze în cele mai relevante și mai lămuritoare aspecte. Pe parcursul următoarelor rânduri, vom explora diverse aspecte legate de Fracție algebrică, de la originea sa până la implicațiile pe care le are în societatea actuală. Acesta este un subiect larg și variat, așa că acordarea atenției fiecărui detaliu va fi esențială pentru a înțelege pe deplin importanța lui Fracție algebrică. Alăturați-vă nouă în această călătorie de descoperire!
În algebră o fracție algebrică este o fracție în care numărătorul și numitorul sunt expresii algebrice. Două exemple de fracții algebrice sunt și . Fracțiile algebrice se supun acelorași legi ca și fracțiile aritmetice.
Cel mai simplu exemplu de fracție rațională e .[necesită citare]
O fracție rațională este o fracție algebrică al cărei numărător și numitor sunt ambii polinoame. Prin urmare este o fracție rațională, dar nu și deoarece numărătorul conține funcția rădăcină pătrată.
Într-o fracție algebrică deîmpărțitul a este numărătorul iar împărțitorul b este numitorul. Numărătorul și numitorul sunt termenii fracției algebrice.
O fracție complexă este o fracție în care numărătorul, numitorul sau ambii conțin fracții. O fracție simplă nu conține fracții în numărător sau numitor. O fracție este redusă[1] dacă singurul factor comun al numărătorului și numitorului este 1.
O expresie care nu este sub formă de fracție poate fi întotdeauna scrisă sub formă de fracție dându-i numitorul 1.
Dacă expresiile a și b sunt polinoame, fracția algebrică este numită fracție algebrică rațională[2] sau, pe scurt, fracție rațională.[3][4] Fracțiile raționale sunt cunoscute și ca expresii raționale. Fracția rațională este considerată de grad subunitar dacă și de grad supraunitar în caz contrar. De exemplu, fracția rațională este de grad subunitar, iar fracțiile raționale și sunt de grad supraunitar. Orice fracție de grad supraunitar poate fi exprimată ca o sumă dintre un polinom (posibil o constantă) și o fracție de grad subunitar. Primul exemplu anterior de fracție de grad supraunitar devine
unde termenul al doilea este o fracție rațională de grad subunitar. Suma a două fracții raționale de grad subunitar este și ea o fracție rațională de grad subunitar. Procesul invers, de exprimare a unei fracții raționale de grad subunitar ca sumă de două sau mai multe fracții se numește descompunere în fracții simple(d).[5] De exemplu,
Aici, cei doi termeni din dreapta se numesc fracții simple.[5]
Scrierea ca sumă de fracții simple facilitează obținerea primitivelor fracțiilor raționale.[necesită citare]
O fracție irațională este o fracție care conține variabila la un exponent fracționar.[6] Un exemplu de fracție irațională este
Procesul de transformare a unei fracții iraționale într-o fracție rațională este cunoscut sub numele de raționalizare. Fiecare fracție irațională în care radicalii sunt monoame poate fi raționalizată găsind cel mai mic multiplu comun al ordinelor radicalilor și înlocuind variabila cu o altă variabilă cu cel mai mic multiplu comun ca ordin. În exemplul dat, cel mai mic multiplu comun este 6, prin urmare poate fi înlocuit pentru a obține