Geamie

Acest articol va aborda subiectul Geamie, care a câștigat relevanță în ultimii ani datorită impactului său asupra diferitelor zone ale societății. Începând cu Geamie, a stârnit dezbateri și reflecții în domenii atât de diverse precum politică, economie, știință, cultură și tehnologie. Nu există nicio îndoială că Geamie a marcat un înainte și un după în modul în care ne raportăm la lumea din jurul nostru. De-a lungul acestor pagini, vor fi analizate diferite perspective, studii și cercetări care ne vor permite să ne aprofundăm înțelegerea despre Geamie și influența sa astăzi.

Hagia Sofia 2020

Geamie se numește o construcție destinată celebrării cultului la musulmani, de obicei mai mare decât o moschee.[1]

Cultul musulman a fost practicat în messagid sau mesged (locuri „unde se îngenunche”, română mecet[1]) din care cuvântul „moschee”. Moscheile mari au fost numite geami y mesgid sau geami (geamii).[2]

Într-un text semnificativ pentru modul de constituire a unui vilayet (eyalet, pașalâc) otoman, datorat cronicarului Mustafa Gelalzade, aflăm că: „În acea zi, cu ajutorul lui Dumnezeu, ordia turcă a luat cetatea (Timișoara). De aceea bisericile sale au fost transformate în geamii, clopotele au fost aruncate din clopotnițele cu turnuri și s-a început acolo citirea ezanului (chemarea la rugăciune a musulmanilor).[3]

Geamia Veche din București fusese inaugurată în 1906 în Parcul Carol I. În 1959 a fost demolată din ordinul lui Gheorghe Gheorghiu Dej, spre a face loc pentru Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism. În 1960 a fost reconstruită cu aceeași arhitectură, pe locul actual, între două blocuri din zona Eroii Revoluției-Pieptănari, la un kilometru de amplasamentul inițial.[4]

În anul 1900 existau în Dobrogea 260 de geamii. Imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, numărul acestora a scăzut la 151. Această scădere a continuat până în zilele noastre, când numărul geamiilor a ajuns la 70, majoritatea lor găsindu-se în paragină[5].

Note

  1. ^ a b Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998
  2. ^ „Dicționar de termeni și cuvinte religioase”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Constituirea vilayetului de Timisoara 1552–1566” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  4. ^ „Geamia București”. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  5. ^ Mehmet Naci Onal, Din folclorul turcilor, Editura Kriterion, București 1997, p. 7