În acest articol, vom explora subiectul Ghințurică în detaliu, analizând originile sale, relevanța sa în societatea actuală și impactul său în diferite domenii. Ghințurică este o temă care a stârnit un mare interes de-a lungul timpului și a constituit o sursă de dezbatere și reflecție în diverse sfere, de la politică la cultura populară. Printr-o abordare multidisciplinară, vom examina numeroasele fațete ale Ghințurică, abordând implicațiile sale atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv. De la influența sa în trecut până la proiecția sa în viitor, acest articol oferă o viziune cuprinzătoare despre Ghințurică, invitând cititorul să-și aprofundeze înțelegerea și să reflecteze asupra semnificației sale într-o lume în continuă transformare.
Ghințurică | |
---|---|
![]() | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Plantae |
(neclasificat): | Angiospermae |
(neclasificat): | Eudicotidae |
(neclasificat): | Asteridae |
Ordin: | Gentianales |
Familie: | Gentianaceae |
Gen: | Gentiana |
Specie: | G. frigida |
Nume binomial | |
Gentiana frigida | |
Modifică text ![]() |
Ghințurica (Gentiana frigida) este o plantă scundă cu flori din familia Gentianaceae, genul Gentiana.
Tulpina are 20–80 mm înălțime, la vârf se găsesc una-două flori cu corola în formă de cupă, de 30–35 mm, pe margini are cinci dinți scurți. Corola este de culoare albă-gălbuie, transparentă, cu cinci dungi albastre spălăcite pe interior. Adesea corola este presărată cu puncte albastre mai închise la culooare. Ghințurica înflorește în lunile iulie-august.
Frunzele cresc în perechi, sunt alungite și rotunjite la vârf. La baza tulpinii frunzele sunt împreunate în câte o teacă, vizibil umflată la frunzele de sus.
În România, ghințurica crește în munții Rodnei, Bucegi, Făgărașului, prin locuri stâncoase și ierboase.