Guanină
Astăzi, Guanină este un subiect care generează mare interes și participare în societate. De la apariția sa, Guanină a fost subiect de dezbatere și discuții în diferite domenii, de la politică la știință. De-a lungul timpului, Guanină a evoluat și s-a adaptat la schimbările lumii moderne, având un impact asupra vieții de zi cu zi a oamenilor. În acest articol, vom explora în profunzime diferitele aspecte și perspective legate de Guanină, analizând influența acesteia asupra societății și relevanța sa în contextul actual.
| Guanină | |
 | |
 | |
 | |
| Identificare | |
|---|---|
| Număr CAS | 73-40-5 |
| ChEMBL | CHEMBL219568 |
| PubChem CID | 135398634 764, 135398634 |
| Formulă chimică | C₅H₅N₅O[1]  |
| Masă molară | 151,049 u.a.m.[2] |
| Solubilitate | 0,068 gram per kilogram[3] |
| Structură cristalină | Sistem cristalin monoclinic |
| Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text  | |
Guanina este o substanță chimică, și anume o bază azotată purinică. Se notează cu litera G și constituie o componentă principală a nucleotidelor din ADN și ARN. Formula chimică a guaninei este C5H5N5O. Ea se poate transforma prin degradare oxidativă guanidină.
Proprietăți
Se poate obține din guano (format din excremente ale păsărilor marine și ale liliecilor, bogat în substanțe azotate, folosit mult timp ca îngrășământ în agricultură) și se găsește în ficat și în alte țesuturi ale animalelor.
În ADN și ARN guanina se asociază cu baza azotată citozină prin legături de hidrogen.
Bibliografie
- Lehninger A. (decembrie 1987), Biochimie vol I-II, Editura Tehnică, București
- Ranga V., Teodorescu Exarcu I. (), Anatomia și fiziologia omului, Editura Medicală, București
Referințe
.svg){kind=small}
|
Acest articol legat de genetică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui. |
