Hagan
În acest articol, vom pătrunde în lumea interesantă a lui Hagan. De la origini și până la relevanța sa astăzi, vom explora fiecare fațetă a acestui subiect pentru a face lumină asupra importanței și impactului său asupra societății. Hagan a captat atenția multor oameni de-a lungul timpului, generând dezbateri, inspirație și reflecție. Prin analize detaliate și perspective diverse, ne propunem să oferim o viziune completă și exhaustivă a Hagan, abordând dimensiunile și implicațiile sale multiple pentru a înțelege mai bine relevanța sa în lumea contemporană.
Hagan, sau Khagan (în Turcica veche 𐰴𐰍𐰣, Kaɣan, mongolă Xаан sau ᠬᠠᠭᠠᠨ, transliterat: Khaan, turcă otomană خواقين, transliterat: Ḫākan sau خوان Ḫān, turcă Kağan, uigură قاغان, transliterat: Qaghan), este un titlu istoric având semnificația de „Han al hanilor” sau „împărat”, în limbile mongolice, tunguze și limbile turcice. Acest termen poate fi găsit deja în proto-turcă și limbile proto-mongole. Titlul era purtat de cel care conducea un Haganat (un imperiu mai mare decât un hanat condus de un han, hanatul fiind comparabil cu un regat).[1] Haganul, ca și hanii, era ales de Kurultai, de obicei dintre descendenții hanilor anteriori.
Avarii, protobulgarii, khazarii și mongolii au folosit acest titlu pentru conducătorii lor.
Note
Bibliografie
- en Fairbank, John King. The Cambridge History of China. Cambridge University Press, 1978. web page
- en Étienne de la Vaissière (). „Khagan”. Encyclopaedia Iranica. Accesat în .
Vezi și
 | Acest articol care descrie un subiect despre Evul Mediu este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa. |