Hamster românesc

În lumea de astăzi, Hamster românesc continuă să fie un subiect relevant, care stârnește interes și dezbatere în societate. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Hamster românesc a luat un rol fundamental în viața de zi cu zi a oamenilor. De la impactul său asupra economiei până la influența asupra relațiilor interpersonale, Hamster românesc a devenit un subiect recurent de conversație în diferite domenii. De-a lungul istoriei, Hamster românesc a evoluat și s-a adaptat la schimbările politice, sociale și culturale, generând o gamă largă de perspective și opinii pe această temă. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Hamster românesc, analizând importanța și impactul acestuia asupra societății actuale.

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Hamsterul dobrogean
Stare de conservare

Risc scăzut (NT)  (IUCN 3.1)[1]
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Mammalia
Ordin: Rodentia
Familie: Cricetidae
Gen: Mesocricetus
Specie: M. newtoni
Nume binomial
Mesocricetus newtoni
Nehring, 1898[2]
Modifică text Consultați documentația formatului

Hamsterul dobrogean (Mesocricetus newtoni) cunoscut și sub numele de hamsterul românesc este o specie de rozătoare din familia Cricetidae. Este găsit în România și Bulgaria.

Răspândire și habitat

Arealul de răspândire al hamsterului românesc nu este cunoscut cu exactitate dar se presupune că nu depășește 50.000 km pătrați în Dobrogea și nord-estul Bulgariei. Hamsterul românesc trăiește în zona de câmpie pe terenuri uscate și pietroase cu vegetație puțină dar și în culturi de legume, livezi sau vii. S-a estimat că ar exista în jur de 3.000 de exemplare de hamsteri românești în libertate ceea ce îl clasifică drept aproape amenințat.

Descriere

Are o lungime a capului și a trunchiului de 100–150 (340) mm; coada 10–15 mm bontă la capăt, puțin păroasă. Capul mic și îndesat. Pe spate cenușiu-galben-cafeniu; pe piept negru ca un guler. Abdomenul galben-cenușiu. Pe laturile gâtului și pieptului 3 pete albe-gălbui.

Formula sa dentară este 1.0.0.31.0.0.3.[3]

Răspândire și habitat

Răspândirea sa în Europa este limitată la Dobrogea și o mică parte din estul Bulgariei. În Dobrogea, răspândită mai mult insular, intensitatea cea mai mare fiind în județul Tulcea. Animal exclusiv de stepă cultivată sau cu vegetație spontană bogată, ocupând biotopuri atât cu coline, cât și în plin șes, construindu-și galeriile, de obicei, în terenuri înțelenite, nesupuse lucrărilor agrotehnice. Activitatea cea mai intensă în primele ore ale serii și dimineața înainte de răsăritul soarelui. Trăiește izolat, în galerii construite la 60–80 (rar 150) cm adâncime, cu o galerie mai simplă și separată pentru pui, căptușită cu ierburi moi.

Reproducere

Prima reproducere prin aprilie-mai, apoi alte 2-3 generații de pui (2-10), orbi (ochii se deschid după 15 zile), nuzi, cu dinți. Puii din generația a treia iernează cu părinții. Trăiește 2-3 ani. Este exclusiv erbivor, nedăunător.

Comportament

Hamsterul românesc este o specie nocturnă și crepusculară de rozătoare. Trăiește în mod solitar într-o rețea complexă de vizuini. Mănâncă semințe, legume furate de către ei, ierburi, dar și insecte. Își transportă mâncarea cu ajutorul fălcii sale elastice care îl ajută să o depoziteze. Ating maturitatea sexuală în timp de 56-70 de zile și se înmulțesc între lunile aprilie și august. Hamsterul obișnuit are o perioadă de gestație de 15 zile, și naște odată între 1 și 15 pui pe care îi înțarcă după 3 săptămâni de la naștere. Ei comunică folosind chițăitele cu ultra-sunete. Își marchează teritoriul frecându-și glandele de anumite obiecte.[3]

Referințe

  1. ^ Coroiu, I. & Vohralík, V. „Mesocricetus newtoni”. Lista roșie a speciilor periclitate IUCN. Versiunea 3.1. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii. .  Downloaded on 05 March 2021.
  2. ^ Musser, G.G.; Carleton, M.D. (). „Superfamily Muroidea”. În Wilson, D.E.; Reeder, D.M. Mammal Species of the World: A Taxonomic and Geographic Reference (ed. 3rd). Johns Hopkins University Press. pp. 894–1531. ISBN 978-0-8018-8221-0. OCLC 62265494. 
  3. ^ a b MacDonald, David; Priscilla Barret (). Mammals of Britain & Europe. 1. London: HarperCollins. pp. 238–239. ISBN 0-00-219779-0.