Hipantiu

În lumea de astăzi, Hipantiu a devenit un subiect de mare interes pentru mulți oameni. Fie datorită relevanței sale istorice, a impactului asupra societății actuale sau a influenței sale în diverse domenii, Hipantiu este un subiect care nu lasă pe nimeni indiferent. De-a lungul istoriei, Hipantiu a fost obiect de studiu, dezbatere și reflecție, iar importanța sa rămâne valabilă și astăzi. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Hipantiu, analizând relevanța și impactul acestuia în lumea contemporană.

Hipantiu (în verde) la rozacee

Hipantiul (din greaca hypo = dedesubt + anthos = floare) este porțiunea în formă de potir (cupă) sau tubuliformă a axei florale (receptacul) dintre ovar și restul pieselor florale, la care participă bazele periantului și ale staminelor, rezultată din lărgirea receptaculului. Se găsește la toate speciile din familia rozacee și la multe specii din familia timeleacee.[1][2][3][4][5][6][7]

Note

  1. ^ Flora Republicii Populare Romîne. Redactor principal: Acad. Traian Săvulescu. Volumul IV. Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1956
  2. ^ Constantin Pârvu. Universul plantelor. Mică enciclopedie. Ediția a III-a Revăzută și completată. Editura Enciclopedică. București, 2000
  3. ^ Constantin Pârvu. Dicționar enciclopedic de mediu (DEM), Volumul 1-2. Regia Autonomă Monitorul oficial, 2005
  4. ^ Marin Andrei. Dicționar de biologie : clasică și actuală. Editura Victor B Victor. 2009
  5. ^ Gheorghe Mohan, Aurel Ardelean. Dicționar enciclopedic de biologie. Editura ALL Educational. 2007
  6. ^ Alexandru Buia, Ștefan Péterfi. Botanica agricolă. Vol. I. Morfologia. Editura Agro-Silvică. București.1965
  7. ^ Gabriela Șerbănescu-Jitariu, Constantin Toma. Morfologia și anatomia plantelor. Editura Didactică și Pedagogică. București. 1980