În articolul următor vom explora lumea fascinantă a lui Huso, un subiect care a captat atenția multor oameni de-a lungul anilor. De la impactul său asupra societății până la implicațiile sale asupra vieții de zi cu zi, Huso este un subiect care a generat un mare interes și dezbatere în rândul experților și al fanilor deopotrivă. Prin acest articol, vom aprofunda în diferitele aspecte ale Huso, de la originea și până la evoluția sa de astăzi, cu scopul de a oferi o înțelegere mai profundă a acestui subiect atât de relevant astăzi.
Huso Fosilă: Pliocenul inferior - Holocen | |
---|---|
![]() | |
Morunul (Huso huso) | |
Stare de conservare | |
Critic
| |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Subîncrengătură: | Vertebrata |
Infraîncrengătură: | Gnathostomata |
Supraclasă: | Osteichthyes |
(neclasificat): | Pisces |
Clasă: | Actinopterygii |
Subclasă: | Chondrostei |
Ordin: | Acipenseriformes |
Familie: | Acipenseridae |
Gen: | Huso J. F. Brandt & Ratzeburg, 1833 |
Specii | |
Modifică text ![]() |
Huso este un gen de pești osoși anadromi marini mari care trăiesc în mări și migrează în fluviile tributare pentru reproducere. Corpul este alungit fusiform, acoperit cu cinci rânduri de plăci osoase longitudinale. Gura mare, în formă de semilună, ocupă aproape întreaga suprafață inferioară a capului; buza anterioară trece dincolo de verticala ochiului; botul scurt; mustățile turtite, prevăzute cu o membrană sensitivă, posterioară; membranele branhiale reunite, formând un pliu situat înaintea spiraculelor; stomacul nedivizat și cu pereții subțiri, în opoziție cu cel al genului Acipenser, unde stomacul este divizat în două regiuni, dintre care cea anterioară are pereții foarte groși, ca pipota dela păsări; narinele și ochii situați pe fața dorsală a capului. Coada heterocercă.
Cuprinde 2 specii de pești pe cale de dispariție:
În apele noastre, trăiește o singură specie: Huso huso, morunul.