În lumea de astăzi, Indicatoarele rutiere din România a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru o gamă largă de oameni. Fie că este un subiect actual, o personalitate proeminentă sau un eveniment relevant, Indicatoarele rutiere din România trezește curiozitatea și atenția indivizilor din medii și culturi diferite. Impactul și relevanța sa transcend granițele și generațiile, făcându-l un subiect de relevanță universală. În acest articol, vom explora în detaliu Indicatoarele rutiere din România și vom analiza influența sa asupra lumii de astăzi. Prin diferite perspective și dovezi, vom căuta să înțelegem pe deplin importanța și impactul pe care Indicatoarele rutiere din România îl are asupra societății contemporane.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
În România, indicatoarele, marcajele rutiere și semafoarele cad sub incidența Ordonanței de Urgență 195 din 12 decembrie 2002 și a Standardului Românesc 1848 din 23 decembrie 2011.
Acestea se conformă cu normele indicatoarelor europene, țara fiind semnatară Convenției asupra Traficului Rutier de la Viena (1968) și a Acordului European (1971).
Semnele de circulație (sau, dpdv tehnic, indicatoarele rutiere) se clasează după următoarele categorii:
Indicatoarele de avertizare din România au o formă triunghiulară, cu fond alb și marginea roșie, simbolurile fiind vopsite cu negru. Acestea se amplasează adesea la 50-200 m distanță înaintea sectorului de drum deservit de indicator. Indicatoare cu culoarea de fundal galbenă se amplasează adesea la lucrări rutiere temporare.
Indicatorul | Semnificația | Explicația |
![]() |
Curbă la stânga | Folosit la presemnalizarea curbei, la stânga. |
![]() |
Curbă la dreapta | Folosit la presemnalizarea curbei, la dreapta. |
![]() |
Curbă dublă la stânga | Presemnalizează o succesiune de curbe, sau o curbă dublă, unde prima curbă este la stânga. Succesiunea de curbe trebuie să nu fie mai mare de 250 m. |
![]() |
Curbă dublă la dreapta | Presemnalizează o succesiune de curbe, sau o curbă dublă, unde prima curbă este la dreapta. Succesiunea de curbe trebuie să nu fie mai mare de 250 m. |
![]() ![]() |
Curbă deosebit de periculoasă (versiunea panouri succesive) | Sunt amplasate în curbe deosebit de periculoase (câte 5 bucăți), dacă curba are o rază mai mică de 100 m, sau în curbe periculoase precedate de aliniamente mai lungi de 1000 m. |
![]() ![]() |
Curbă deosebit de periculoasă (versiunea panou simplu) | Identic cu indicatorul anterior, această variantă adesea se amplasează doar pe doi stâlpi de susținere din cauza lungimii sale. |
![]() |
Drum în coborâre periculoasă (Pantă) | Presemnalizează o pantă abruptă (cu declivitatea mai mare de 7%) în urcare. Toate maneverele sunt interzise, iar vehiculele care urcă au prioritate față de cele care coboară. |
![]() |
Drum în urcare periculoasă (Rampă) | Presemnalizează o rampă abruptă (cu declivitatea mai mare de 7%) în coborâre. Toate maneverele sunt interzise, iar vehiculele care urcă au prioritate față de cele care coboară. |
![]() |
Îngustarea șoselei din ambele sensuri | Presemnalizează o îngustare a carosabilului din ambele sensuri de circulație. În sectorul de drum respectiv, doar depășirea este permisă (staționarea, oprirea, și mersul în marșarier fiind interzise). |
![]() |
Îngustarea șoselei din dreapta | Presemnalizează o îngustare a carosabilului din partea dreaptă. Impune reguli identice față de cele menționate la indicatorul de sus. |
![]() |
Îngustarea șoselei din stânga | Presemnalizează o îngustare a carosabilului din partea stângă. Impune reguli identice față de cele menționate la indicatorul de sus. |
![]() |
Acostament periculos | Presemnalizează un drum cu marginea (acostamentul) periculoasă, din diverse cauze. |
![]() |
Coadă | Presemnalizează un sector de drum aglomerat. |
![]() |
Tunel | Presemnalizează intrarea într-un tunel. |
![]() |
Pod mobil | Presemnalizează un pod mobil, dacă acesta este deschis, participantul la trafic trebuie să oprească. |
![]() |
Cădere în chei sau în mal abrupt | Presemnalizează terminarea drumului, iar în fața sa, se află un chei (splai) sau mal abrupt. |
![]() |
Drum denivelat | Presemnalizează un sector de șosea cu multe denivelări (gropi, defecte în asfalt, etc). Acesta poate fi însoțit de un panou adițional dacă sectorul depășește 0,3 km. Participantul la trafic este obligat să circule cu 50 km/h (30 km/h în localități). |
![]() |
Pericol de alunecare | Presemnalizează un sector de pericol de alunecare, iar șoferul este obligat să nu bruscheze vehicului pentru a evita accidentele. Acesta poate fi însoțit de panouri adiționale pentru ploaie sau gheață. |
![]() |
Împroșcare cu pietriș | Presemnalizează un sector de drum unde pietrișul slăbit poate fi împroșcat de vehiculele care circulă peste el. În unele zone, împroșcarea cu pietriș prezintă un risc de a lovi alți participanți la trafic. |
![]() |
Căderi de pietre | Presemnalizează posibile căderi de pietre peste sectorul de drum. Acesta poate fi însoțit de un panou adițional dacă sectorul depășește 0,3 km. |
![]() |
Trecere de pietoni | Presemnalizează o trecere cu pietoni, în sectoare de drum cu pericol sporit pentru pietoni (șosele Europene, zone cu vizibilitate redusă, etc). |
![]() |
Atenție copii | Presemnalizează o zonă frecventată de copii/minori (școli, licee, locuri de joacă, etc). |
![]() |
Atenție bicicliști | Presemnalizează o intersectare cu o pistă de bicicliști. |
![]() |
Animale (varianta 1) | Presemnalizează un sector de drum cu riscul traversării din partea animalelor domestice. |
![]() |
Animale (varianta 2) | Presemnalizează un sector de drum cu riscul traversării din partea animalelor sălbatice. |
![]() |
Șantier de construcție | Presemnalizează o șantier de construcție, dar se lucrează în locuri care sunt considerate că ar surprinde participanții la trafic de existența șantier de construcție. |
![]() |
Semafor | Presemnalizează un semafor rutier, dar se amplasează în locuri care sunt considerate că ar surprinde participanții la trafic de existența semaforului. |
![]() |
Aeroport | Presemnalizează trecerea lângă un aeroport sau un culoar aerian, pentru a avertiza șoferul de avioane la joasă înălțime sau de zgomote puternice. |
![]() |
Vânt | Presemnalizează posibilitatea unor rafale de vânt periculoase (cu risc ridicat de răsturnare sau cu risc de aftectare a circulației rutiere). |
![]() |
Circulație în ambele sensuri | Presemnalizează intrarea într-un sector de drum cu sens dublu de circulație (în ambele sensuri), amplasat la ieșirea străzilor cu sens unic. |
![]() |
Alte pericole | Presemnalizează pericole care nu sunt indicate printr-un indicator rutier specific. Pot fi însoțite de panouri adiționale. |
![]() |
Accident | Presemnalizează o zonă unde a avut loc un accident rutier. Sunt amplasate de Poliția Rutieră, și au caracter temporar, chiar dacă semnul are fundal alb. |
![]() |
Intersecție | Presemnalizează o intersecție nedirijată, unde se aplică regula priorității de dreapta. |
![]() |
Intersecție cu un drum fără prioritate | Presemnalizează o intersecție nedirijată, confirmând prioritatea celui care întâlnește acest indicator. Aici, participantul la trafic are prioritate față de cei din dreapta și stânga. |
![]() |
Sens giratoriu | Presemnalizează un sens giratoriu. |
![]() |
Trecere la nivel cu bariere | Presemnalizează o trecere la nivel cu calea ferată, cu bariere. Panoul adițional indică prezența luminilor clipitoare din instalația de avertizare pentru trecerea trenurilor. |
![]() |
Trecere la nivel fără bariere | Presemnalizează o trecere la nivel cu calea ferată, fără bariere. La fel ca în cazul anterior, se poate adăuga un panou adițional. |
![]() |
Trecere la nivel cu șinele de tramvai | Presemnalizează o trecere la nivel cu șinele de tramvai. |
![]() |
Trecerea utilajelor agricole | Presemnalizează posibilitatea utilizării a sectorului de drum de către utilaje agricole. |
![]() |
Întoarcere din drum spre sens opus | Presemnalizează posibilitatea unui spațiu amenajat în drum care indică întoarcerea spre sensul opus. |
![]() |
Panouri de distanță pentru trecerea la nivel cu calea ferată | Indică distanța (în 300, 200, 100m respectiv) până la trecerea la nivel cu calea ferată |
![]() |
Panouri de distanță pentru ieșirea din autostradă | Indică distanța (în 300, 200, 100m respectiv) până la începerea benzii de decelerare din nodul rutier. |
![]() |
Balize direcționale | Indică ocolirea respectivului obstacol prin dreapta, stânga sau prin ambele sensuri. |
![]() |
Trecere la nivel cu calea ferată | Semnalizează o trecere la nivel cu calea ferată, cu sau fără bariere, fără semnale luminoase. Crucea Sf. Andrei, cum este denumită "prin popor", poate avea lamă simplă inferioară (o linie feroviare) sau o lamă dublă inferioară (două linii feroviare). |
![]() |
Trecere la nivel cu calea ferată (simplă și dublă, cu semnale luminoase) | Semnalizează o trecere la nivel cu calea ferată, cu sau fără bariere, cu semnale luminoase. |
Indicatoarele de restricționare sau interzicere sunt adesea un cerc alb, cu marginea roșie, și cu simboluri și inscripții diverse. Excepție sunt indicatoarele de final ale restricției (fundal complet alb) și cele de staționare și parcare interzisă (fundal albastru).
Indicatorul | Semnificația | Explicația |
![]() |
Drept înainte | Obligă participantul la trafic să meargă drept înainte. |
![]() |
La dreapta/stânga | Obligă participantul la trafic să o ia la dreapta (sau în altă variantă, la stânga). |
![]() |
Avertizare pentru direcția obligatorie (dreapta/stânga) | Presemnalizează o obilgație pentru a lua pe la dreapta (sau în altă variantă, la stânga). |
![]() |
Drept înainte și la dreapta | Obligă participantul la trafic să meargă drept înainte, și la dreapta (sau în altă variantă, la stânga). |
![]() |
Ocolire pe la dreapta/stânga | Obligă participantul la trafic să ocolească semnul pe la dreapta (sau în altă variantă, la stânga). |
![]() |
Ocolire pe la dreapta și stânga | Obligă participantul la trafic să ocolească semnul, și pe la dreapta, și pe la stânga. |
![]() |
Sens giratoriu | Obligă participantul la trafic să urmeze circulația în sensul giratoriu. |
![]() |
Pistă de bicicliști | Obligă pistă bicicliști să utilizeze pista special amenajată. |
![]() |
Pistă de autobuz | Obligă pistă de autobuzele să folosească o bandă special destinată. |
![]() |
Pistă pietonală | Obligă mama cu copil să utilizeze pista special amenajată. |
![]() |
Pistă de pietoni și bicicliști | Obligă mama cu copil și pistă de biciclete să utilizeze pista special amenajată. |
![]() |
Pistă comună de pietoni și de bicicliști | Obligă mama cu copil și pistă de biciclete să utilizeze pista special amenajată. |
![]() |
Viteză minimă | Obligă participantul la trafic să nu meargă cu o viteză mai joasă față de cea indicată în indicator. |
![]() |
Sfârșitul vitezei minime | Indică finalul obligării de viteză minimă. |
![]() |
Lanțuri de zăpadă | Obligă participantul la trafic să aibă lanțuri la cauciucuri iarna pentru a preveni împotmolirea |
![]() |
Pneuri de iarnă | Obligă participantul la trafic să circule cu pneuri de iarnă pe un anumit tronson de drum pentru a preveni împotmolirea. Variantă a indicatorului D16 de mai sus. |
![]() ![]() ![]() |
Direcția pentru categoria de vehicule | Obligă respectiva categorie de vehicule indicată să urmeze un traseu specificat. |
Indicatoarele orientative nu au un format standard, față de celelalte indicatoare. Ele însă, folosesc o codificare pe culori bazată pe destinație. O destinație pe fundal alb cu text negru, spre exemplu, reprezintă o destinație din interiorul unui oraș, iar un indicator pe fundal albastru cu text alb reprezintă o destinație de pe un drum interorășenesc. Fundalul verde reprezintă destinații autostradale.
Pe autostrăzi, semnele sunt amplasate la distanțe mari, în special cele de ieșire (maxim 3000 m).
Acestea sunt adesea în formă de pătrat (sau dreptunghi) albastru, iar cele verzi sunt pentru autostrăzi.
Indicatorul | Semnificația | Explicația |
![]() |
Trecere de pietoni | Indică o trecere de pietoni, fiind amplasată în dreptul ei. Pentru vizibilitate sporită, aceasta poate include lămpi de proximitate sau margine reflectorizantă. |
![]() |
Fundătură | Indică o fundătură, fiind amplasată în dreptul ei. Pentru vizibilitate sporită, aceasta poate include lămpi de proximitate sau margine reflectorizantă. |
![]() |
Limite de viteză generale | Amplasat la intrarea în țară, indică limitele de viteză pentru categorii de drumuri și de vehicule. |
![]() |
Drum cu sens unic | Indică inceperea sectorului de drum cu sens unic. |
![]() |
Drum cu sens unic | Indică drumul cu sens unic la intersecție cu el, amplasat pentru a fi vizibil de pe străzile care se intersectează. |
![]() |
Autostradă | Indică începutul (intrarea) autostrăzii. |
![]() |
Sfârșitul autostrăzii | Indică sfârșitul (ieșirea) autostrăzii. |
![]() |
Limite de viteză din autostradă | Indică limitele de viteză din autostradă. |
![]() |
Primul ajutor sau spital | Indică prezența unui primul ajutor sau spital. |
![]() |
Poliția | Indică prezența unei secții de poliție. |
![]() |
Pasaj subteran sau pasaj superior | Indică prezența unui pasaj subteran sau pasaj superior. |
![]() |
Stație de autobuz | Indică o stație de autobuz. |
![]() |
Stație de tramvai | Indică o stație de tramvai. |
![]() |
Stație de taxi | Indică o stație de taxiuri. |
![]() |
Drum rapid / Drum expres | Indică începutul (intrarea) în șoseaua pentru traficul motor (drum express). |
![]() |
Sfârșitul Drum rapid / Drum expres | Indică sfârșitul (ieșirea) șoselei rezervate exclusiv traficului motor. |
![]() |
Vulcanizare | Indică prezența unui serviciu de vulcanizare. |
![]() |
Telefon | Indică un telefon public. |
![]() |
Benzinărie | Indică prezența unui benzinărie. |
![]() |
Hotel sau motel | Indică prezența unui hotel sau motel. |
![]() |
Restaurant | Indică prezența unui restaurant. |
![]() |
Bufet sau cofetărie | Indică prezența unui bufet sau cofetărie. |
![]() |
Teren pentru camping (cort) | Indică prezența unui teren pentru cort tractară (camping). |
![]() |
Teren pentru camping (rulote) | Indică prezența unui teren pentru rulote tractară (camping). |
![]() |
Teren pentru camping (cort/rulote) | Indică prezența unui teren pentru cort și rulotă tractară (camping) |
![]() |
Popas (picnic) | Indică prezența unui loc de popas (picnic). |
![]() |
Cabană | Indică prezența unei cabane turistice. |
![]() |
Toalete publice (WC) | Indică prezența băilor publice (WC). |
![]() |
Atelier | Indică prezența unui atelier. |
![]() |
Parcare fără garaj | Indică o parcare autorizată fără garaj. Programul poate fi inscripționat pe indicator. |
![]() |
Zonă rezidențială | Indică începutul unei zone rezidențiale. |
![]() |
Sfârșitul zonei rezidențiale | Indică sfârșitul unei zone rezidențiale. |
![]() |
Zonă cu viteză recomandată | Indică începutul unei zone cu viteza recomandată. |
![]() |
Sfârșitul zonei cu viteză recomandată | Indică sfârșitul unei zone cu viteza recomandată. |
![]() |
Tunel | Indică intrarea în tunel, cu lungimea și numele său inscripționate pe indicator. |
![]() |
Feribot | Indică prezența unui port-feribot. |
![]() |
Port | Indică prezența unui port. |
![]() |
Apă potabilă | Indică prezența unei surse de apă potabilă. |
![]() |
Radar | Indică prezența unui radar rutier (detector de viteză). |
![]() |
Post de radio | Indică un post de radio, care redă informații rutiere, cu numele și frecvența sa. |
![]() |
Viteză recomandată | Indică viteza recomandată (sub limita maximă) pe un sector de drum. |
![]() |
Punct de informații | Indică prezența unui punct de informații, adesea pentru turiști. |
![]() |
Numele străzii | Indică numele străzii pe care se află șoferul. Forma standardizată este rar întâlnită, și indicatorul străzii variază de la oraș la oraș. |
![]() |
Zonă pietonală | Indică începutul zonei pietonale. |
![]() |
Sfârșitul zonei pietonale | Indică finalul zonei pietonale. |
![]() |
Monitorizarea traficului | Indică monitorizarea traficului printr-un centru de control. |
![]() |
Refugiu pentru depanare | Indică un refugiu destinat depanării. |
![]() |
Poliția Autostrăzilor | Indică prezența Poliției Autostrăzilor, și distanța până la postul respectiv. |
Primele indicatoare de direcție au apărut în jurul anului 1898 sau 1899 pe actualul DN1 între Câmpina și Predeal, alături de câteva borne kilometrice și hectometrice, bazate pe modelul francez existent la vremea lui. Instalarea indicatoarelor și bornelor s-a făcut sub supravegherea inginerului-șef Nestor Urechia, pe atunci profesor la Școala Națională de Poduri și Șosele și persoana responsabilă cu întreținerea drumului.
Ulterior în 1907, primele indicatoare auto au apărut în Regatul României, la inițiativa membrilor Automobil Club al României. Indicatoarele aveau înscrieri și simboluri albe pe un fond negru și erau amplasate la 150 de metri de pericolul respectiv (pasaj la nivel, podișcă, sat, urcuș, coborâș, cotituri, caldarăm rău etc), bazate pe un model identic implementat de către Kaiserreich Automobil-Club în Imperiul Germaniei. Propunerile apăruseră în 1906, la 2 ani după formarea ACR, iar instalarea indicatoarelor era responsabilitatea ACR.
La 15 aprilie 1911, România a ratificat Convenția internațională din 1909 privind circulația autovehiculelor, care a intrat în vigoare la 1 mai 1912. Astfel au fost adoptate primele patru semne universale de circulație: răspântie, cale ferată, cotitură și groapă. Forma și culoarea de fond au fost schimbate, indicatoarele acum fiind cu text și simboluri albe pe un cerc albastru. Acestea au continuat să fie gestionate de ACR. După război, autoritățile au început să monteze și indicatoare rutiere pentru limite de viteză și pentru stații de autobuz și/sau de taximetre. Tot atunci au fost demontate și indicatoarele instalate inițial pe DN1.
La 15 mai 1929, România a ratificat Convenția internațională din 1926 privind traficul auto, care a intrat în vigoare la 24 octombrie 1930. Vechile semne au fost înlocuite cu 6 semne triunghiulare: șanț, curbă, pasaj la nivel păzit, pasaj la nivel nepăzit, și încrucișare, alături de unul pentru pericole generice. Primele 5 indicatoare aveau un fond galben și simboluri negre, alături de inițialele A.C.R.R (Automobil Club Regal Român), iar al șaselea era un triunghi roșu cu marginea groasă și centrul gol. Schema de culori aleasă pentru indicatoare a fost de fond alb cu margini roșii pentru indicatoarele de interdicție și fond albastru cu simboluri și inscripții albe pentru indicatoarele obligatorii și informative. Triunghiurile de avertizare, care erau acum șapte, cu adăugarea atenției, urmau să își păstreze aspectul anterior. Până în 1940, au fost introduse și alte semne, cum ar fi întrecerea interzisă, claxonatul interzis și atențiune la copii.
În ciuda definirii unui set standard de indicatoare rutiere, până în anii 1950, indicatoarele rutiere din România au continuat să fie nestandardizate: conform unor fotografii ale epocii, în unele locuri au apărut și indicatoare rutiere bazate pe modelul german din 1937 și altele instalate de autoritățile locale. Pe multe drumuri din țară indicatoarele rutiere pur și simplu lipseau, așadar, în 1942, o comisie specială, sub patronajul guvernului a fost înființată pentru a gestiona situația. Din această comisie făceau parte reprezentanți ai Ministerului Înzestrării Armatei, Ministerului Lucrărilor Publice, Ministerului Culturii Naționale și ai Automobil Club Regal Român, lucru firesc din moment ce, în raportul anual pe anul 1942, clubul sublinia că, începând cu anul 1910, a fost singurul dispus să fabrice și să monteze semne de circulație în România, din fonduri publice.[1] Unele indicatoare rutiere direcționale au fost montate și de către Oficiul Național de Turism, prin reprezentanții lor locali.
După lovitura de stat de pe 30 decembrie 1947, pe fondul situației politice de atunci, România nu a semnat Protocolul de la Geneva din 1949 privind semnalizarea rutieră, dar și-a păstrat timp de peste 11 ani propriul set de semnalizare. Primele legi rutiere nu prevedeau modele pentru semnele de circulație, aceasta fiind responsabilitatea Miliției, pe baza standardului național existent. Comisia Română de Standardizare, înființată în 1948, a elaborat primul standard privind semnele de circulație în 1950: STAS 1848-50. Toate indicatoarele au avut un fond galben, chiar și cele de interzicere a intrării și a parcării, cele obligatorii și cele de informare, în ceea ce poate fi văzut ca o mișcare de distanțare față de alte indicatoare rutiere din restul Europei. Standardul a fost actualizat pentru prima dată în 1957, introducându-se, printre altele, semnele de lucrări rutiere și de stop, acesta din urmă având un design special: un cerc galben cu o margine roșie și un triunghi echilateral albastru înscris, îndreptat în sus. STAS 1848 a mai fost modificat ulterior de mai multe ori din 1950, pentru a reflecta schimbările din legislația națională sau aderarea la acorduri și protocoale internaționale.
La 5 decembrie 1960, RP Romînă a ratificat Protocolul de la Geneva din 1949 privind semnalizarea rutieră și a denunțat convenția din 1931, iar anul următor a fost implementat STAS 1848-61, care a adus schimbări majore asupra design-ului indicatorelor rutiere, printre care:
Pe 29 aprilie 1966, odată cu semnarea decretului nr 328[2], setul de indicatoare a fost actualizat, introducând și conceptul de drumuri Europene în țară, alături de indicatoarele rutiere pentru autostrăzi și drumuri expres, printre altele. România a semnat Convenția asupra Traficului Rutier și Covenția asupra Semnalizării Rutiere de la Viena pe 8 noiembrie 1968, ceea ce a asimilat standardele Românești cu cele Europene. Pe 15 mai 1970, culoarea de fond a indicatoarelor a fost schimbată din galben în alb (cu excepția celor pentru șantiere rutiere).
Odată cu semnarea Acordului European pe 1 mai 1971, indicatorul pentru STOP a fost schimbat din varianta B2b a convenției de la Viena în varianta B2a cu octagonul roșu. Pe lângă asta, marcajele rutiere pentru treceri pietonale au fost schimbate din linii punctate în "zebre", culoarea pentru indicatoarele de direcție a fost schimbată din galben cu negru în albastru cu alb, iar indicatorul pentru autostradă a fost schimbat din albastru în verde, pentru a nu face confuzie cu restul drumurilor din țară înaintea deschiderii tronsonului București-Pitești a autostrăzii A1 în 1972.
De atunci, singurele schimbări majore care s-au petrecut în seturile ulterioare de indicatoare rutiere a implicat schimbarea designului pictogramelor sau a aspectului unor indicatoare, printre care:
Așadar, ultimele schimbări majore au avut loc în 1986 și/sau 2004, iar după implementarea actualului standard din 2011 au mai apărut și alte indicatoare și marcaje rutiere. Totuși, până și în ziua de astăzi, se instalează indicatoare rutiere nestandardizate, fie de către primării sau de către comune, care montează sau înlocuiesc indicatoarele vechi sau avariate fie cu cele provenite din alte țări (de obicei Italia), fie cu aspect propriu, total diferite față de ce se află în standardele actuale. De asemenea, unele indicatoare rutiere existente au inscripții bilingve, adesea fiind regăsite în zonele vorbitoarea de limbă maghiară din România. Alte indicatoare nu au fost amplasate deloc, chiar dacă există în standardele actuale (podul mobil, sau, până în 2022, cel pentru drumuri expres, apărut cu 56 de ani în urmă).
Evoluția indicatorului STOP în România | |||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
1957 | 1961 | 1966 | 1970 | 1971 | 1977 | 1986 | 2011 |
Materiale media legate de Indicatoarele rutiere din România la Wikimedia Commons
Stop Sign Editabil Online