Astăzi, Ioan Marcu (delegat) este un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg al populației. De la impactul său asupra societății până la influența sa asupra economiei globale, Ioan Marcu (delegat) a generat dezbateri și controverse în diferite domenii. De-a lungul istoriei, Ioan Marcu (delegat) a fost subiect de studiu și analiză de către experți din diferite discipline, ceea ce a contribuit la proliferarea informațiilor și opiniilor pe această temă. În acest articol, ne vom adânci în lumea captivantă a lui Ioan Marcu (delegat) și vom explora numeroasele sale fațete, cu scopul de a oferi o perspectivă completă și îmbogățitoare asupra acestui subiect intrigant.
Ioan Marcu | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 4 octombrie 1866 Bistra |
Decedat | 20 august 1935 Sângeorz-Băi |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | Învățător |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Ioan Marcu (n. 4 octombrie 1866, Bistra – d. 20 august 1935, Sângeorz-Băi) a fost delegat al Reuniunii învățătorești greco-catolice Mariana din Năsăud la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.[1]
A urmat școala normală din Blaj. A fost învațător în Pata, județul Cluj, Ghimeș-Făget, județul Bacău și Sângeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud, director de școală in Sângeorz-Băi. A fost fondator al Reuniunii locale de citire si cântări, fondator al Băncii populare,,Isvorul,, conducator al Societatii culturale ,,Hebe,,. A contribuit la organizarea C.N.R. local și a G.N.R. din Sângeorz-Băi.[1]