Ion Atanasiu

În lumea modernă, Ion Atanasiu a atras atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale în sfera politică, a influenței asupra culturii populare, fie a semnificației sale în istorie, Ion Atanasiu a devenit un subiect de interes și dezbatere constant. De la origini și până la evoluția actuală, Ion Atanasiu a marcat un înainte și un după în modul în care trăim, gândim și relaționăm cu lumea din jurul nostru. În acest articol, vom explora diferite aspecte ale Ion Atanasiu, de la origini până la impactul său asupra vieții de zi cu zi, căutând să înțelegem adevărata sa semnificație și relevanță în societatea noastră.

Ion Atanasiu
Date personale
Născut1892[1][2] Modificați la Wikidata
Iași, România Modificați la Wikidata
Decedat1949 (57 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiegeolog
chimist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Membru corespondent al Academiei Române
Membru al Academiei de Științe din România

Ion Atanasiu (n. 26 octombrie 1892, Iași – d. 14 aprilie 1949, București) a fost un geolog român.

Biografie

A fost profesor de geologie la universitățile din Iași și București.

S-a ocupat cu studierea cutremurelor din România, a contribuit în mod deosebit la îndrumarea cercetărilor geologice referitoare la zăcămintele de petrol și gaze naturale.

În colaborare cu academicianul Gheorghe Macovei a elaborat o lucrare de sinteză asupra cretacicului din România.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1940.

A fost profesor de chimie și a fundat Școala Română de Electrochimie.

A inventat cerimetria, o metodă de analiză volumetrică care folosește titrimetria cu Ceriu (IV) .

A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 3 iunie 1941[3].

Distincții

  • titlul de Profesor Emerit al Republicii Populare Romîne (18 august 1964) „pentru activitate deosebită în domeniul cercetării științifice și contribuție la dezvoltarea învățămîntului superior”[4]

Opera

  • Cecetări geologice în împrejurimile Tulgheșului, 1929
  • Cutremurle din România, 1941
  • Faciesurile flișulu marginal din partea centrală a Carpaților moldovenești, 1943
  • Cutremurele de pămînt din România, Editura Academiei R. S. R., București, 1961

Bibliografie

  • Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964

Referințe

  1. ^ a b Atanasiu Ion, NUKAT 
  2. ^ a b Ion Atanasiu, MAK 
  3. ^ „Lista membrilor Academiei de Științe din România (ASR) (1936-1948) p.19” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  4. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 513 din 18 august 1964 pentru conferirea titlului de „Profesor Emerit al Republicii Populare Romîne” unor cadre didactice din învățămîntul superior, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 12, 27 august 1964, p. 93.

Legături externe