În lumea modernă, Ion Atanasiu a atras atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale în sfera politică, a influenței asupra culturii populare, fie a semnificației sale în istorie, Ion Atanasiu a devenit un subiect de interes și dezbatere constant. De la origini și până la evoluția actuală, Ion Atanasiu a marcat un înainte și un după în modul în care trăim, gândim și relaționăm cu lumea din jurul nostru. În acest articol, vom explora diferite aspecte ale Ion Atanasiu, de la origini până la impactul său asupra vieții de zi cu zi, căutând să înțelegem adevărata sa semnificație și relevanță în societatea noastră.
Ion Atanasiu | |||
Date personale | |||
---|---|---|---|
Născut | 1892[1][2] ![]() Iași, România ![]() | ||
Decedat | 1949 (57 de ani)[1][2] ![]() București, România ![]() | ||
Cetățenie | ![]() ![]() | ||
Ocupație | geolog chimist ![]() | ||
Limbi vorbite | limba română ![]() | ||
Activitate | |||
| |||
![]() | |||
Modifică date / text ![]() |
Ion Atanasiu (n. 26 octombrie 1892, Iași – d. 14 aprilie 1949, București) a fost un geolog român.
A fost profesor de geologie la universitățile din Iași și București.
S-a ocupat cu studierea cutremurelor din România, a contribuit în mod deosebit la îndrumarea cercetărilor geologice referitoare la zăcămintele de petrol și gaze naturale.
În colaborare cu academicianul Gheorghe Macovei a elaborat o lucrare de sinteză asupra cretacicului din România.
A fost membru corespondent al Academiei Române din 1940.
A fost profesor de chimie și a fundat Școala Română de Electrochimie.
A inventat cerimetria, o metodă de analiză volumetrică care folosește titrimetria cu Ceriu (IV) .
A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 3 iunie 1941[3].