În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Ion Moina. De la origine până la impactul său asupra societății actuale, Ion Moina a jucat un rol crucial în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. De-a lungul istoriei, Ion Moina a fost subiect de dezbateri, cercetări și analize în multiple domenii, ceea ce demonstrează relevanța sa astăzi. Prin acest articol, ne vom aprofunda cunoștințele despre Ion Moina, dezvăluind diferitele sale fațete și descoperind importanța sa în lumea de astăzi.
Ion Moina | |
![]() Ion Moina în 1963 | |
Date personale | |
---|---|
Poreclă | Moci ![]() |
Născut | ![]() Nimigea, România[1] ![]() |
Decedat | (68 de ani)[1] ![]() Cluj-Napoca, România[2] ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | atlet profesor de educație fizică ![]() |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Activitate | |
Sport | atletism ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Ioan Moina (n. , Nimigea, Bistrița-Năsăud, România – d. , Cluj-Napoca, România) a fost un atlet român, profesor, multiplu campion național și balcanic la 100 m și 200 m.[3]
Părinții celebrului atlet sunt originari din Aruncuta și Soporu de Câmpie (mama acestuia s-a născut în Aruncuța, numele de fată fiind Sărmășan Susana și a locuit pe actualul amplasament al casei de la nr. 312), iar tatăl acestuia s-a născut în Soporu de Câmpie și a lucrat o perioadă la spitalul din Mociu, unde a copilărit și celebrul sportiv.
La 16 ani, după terminarea celor cinci clase la școala din Mociu, s-a înscris la Școala Normală din Cluj. A participat la campionatele interșcolare, unde a fost remarcat de profesorul Gheorghe Comănaru.[4] Acesta l-a îndemnat să vizioneze filmul Olimpiada din Berlin, unde l-a văzut pe Jesse Owens, cel cu care a visat toată viața să concureze.
Sub culorile clubului Șoimii, a participat la Campionatele naționale de juniori de la Brașov (1938), neobținând rezultate notabile. Și-a îmbunătățit performanțele la Campionatele naționale de juniori de la Cluj, unde a ocupat locul întâi la proba de săritură în lungime cu 6,71 metri. La următoarele campionate regionale a câștigat proba de 200 metri cu timpul de 22,8 secunde și a fost selecționat în lotul național pentru concursul de la Klaugenfurt, unde a terminat pe ultimul loc. În 1939 juniorul Moina a câștigat proba de 100 metri a Campionatului național de la Predeal cu timpul de 10,9 secunde. A fost selecționat pentru Balcaniada de la Atena, dar nu a participat din cauza unei accidentări.
În 1941 a intrat la Academia Națională de Educație Fizică devenind licențiat în 1945, când s-a întors la Cluj. În 1946 Ion Moina a stabilit un nou record național, cu timpul de 10,4 secunde la proba de 100 metri.[5] Recordul său a fost doborât abia după 20 de ani.[5]
De-a lungul carierei sale, Ion Moina a participat la peste 70 de concursuri internaționale, a fost de 27 de ori campion al României și a stabilit 33 de recorduri naționale. La Balcaniada de la Tirana din 1946 a câștigat 5 medalii de aur. În 1943 i s-a acordat Premiul Național pentru Sport,[4] în urma performanțelor obținute în atletism și pentru recordurile stabilite în probele de 100 metri și 200 metri.
Din 1954 și până la pensionare a condus Catedra de Educație Fizică a Institutului Politehnic din Cluj.[4] În cinstea sa, clujenii și-au redenumit stadionul cu numele său.[4]
A decedat la data de 15 februarie 1990 în Cluj-Napoca.[4]