În zilele noastre, Iosif Stoica este un subiect care a căpătat o mare relevanță în societatea modernă. De la apariție, a generat o mare dezbatere în diverse domenii, fie în politică, economie, sănătate sau tehnologie. Iosif Stoica a captat atenția experților și neofiților deopotrivă, datorită impactului său asupra vieții de zi cu zi a oamenilor și a modelării lumii de astăzi. În acest articol, vom explora diferitele aspecte legate de Iosif Stoica, analizând implicațiile și provocările sale, precum și posibilele soluții care pot apărea din înțelegerea acestuia.
Iosif Stoica | |
Date personale | |
---|---|
Ocupație | episcop ![]() |
Locul desfășurării activității | Biserica Albă ![]() |
Venerație | |
Sărbătoare | 24 aprilie ![]() |
![]() | |
Modifică date / text ![]() |
Iosif Stoica (n. ?) a fost un episcop ortodox sub protectorat calvin, care a activat în Maramureș. Stoica a fost numit în funcție în anul 1690, de principele Mihai Apafi I, conducătorul partidei antihabsburgice din Principatul Transilvaniei.
Iosif Stoica a fost un descendent al familiei Stoica de Crișănești, din care au provenit și vicecomitele Ladislau Stoica (care a oprit incursiunea tătară din 1717), respectiv Sigismund Stoica, episcop romano-catolic al Transilvaniei.[1]
Iosif Stoica și-a desfășurat activitatea în Maramureș în subordinea episcopului Ioan de Camillis, originar din insula Chios, care acceptase unirea cu Biserica Romei. În anul 1701 episcopul Iosif Stoica a fost convocat la Viena pentru a semna la rândul său unirea cu Biserica Romei, însă a refuzat să facă acest lucru la presiune politică.
Iosif Stoica a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în anul 1992, ocazie cu care patriarhul Teoctist a rânduit sărbătorirea lui în data de 24 aprilie.[2]