Județul Bender
În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Județul Bender și tot ceea ce acest concept sau persoană are de oferit. De la originile sale istorice până la relevanța sa astăzi, Județul Bender a jucat un rol fundamental în diferite aspecte ale societății. Pe parcursul acestor pagini, vom analiza impactul acestuia asupra culturii, tehnologiei, politicii și multe alte domenii. În plus, vom aprofunda în diferitele sale fațete, examinând modul în care Județul Bender a evoluat de-a lungul timpului și cum continuă să ne influențeze viața. Pregătește-te să te cufunzi într-o călătorie de descoperire prin acest subiect captivant, în care îi vom explora semnificația, implicațiile și relevanța lui în lumea contemporană.
| Ținutul Bender | |||
| — uezd al Imperiului Rus — | |||
| |||
| Țară |  Imperiul Rus | ||
|---|---|---|---|
| Gubernie | Gubernia Basarabia | ||
| Fondare | 29 aprilie 1818 | ||
| Reședință | Tighina | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 6.144 km² | ||
| Populație (1897) | |||
| - Total | 194.915 locuitori | ||
| Prezență online | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Județul Bender / Tighina (în rusă Бендерский уезд) a fost o unitate administrativ-teritorială (uezd) din gubernia Basarabia ca partea a Imperiului Rus, constituită în 1818. Centrul administrativ al ținutului a fost orașul Tighina (numit de ruși Bender). Populația ținutului era de 194.915 locuitori (în 1897).
Geografie
Ținutul Bender ocupa o suprafață de 6.144 km² (5.394 verste). La nord se mărginea cu ținutul Chișinău, la vest ajungea cu Prutul, respectiv – Vechiul Regat, la sud cu ținuturile Akkerman (Cetatea Albă) și Ismail, iar la est cu fluviul Nistru și gubernia Herson.
Teritoriul său se află inclus în prezent în raioanele Anenii Noi, Căușeni, Cimișlia, Leova, Basarabeasca, Cantemir din Republica Moldova, în UTA Găgăuzia, precum și parțial raionul Tarutino din regiunea Odesa a Ucrainei.
Istoric
Ținutul Bender a fost fondat în anul 1818 și a făcut parte din oblastul Basarabia (din 1873 — gubernie). În 1885 avea 127.396 locuitori, iar în 1897 — 194.915.
Populație
La recensământul populației din 1897, populația ținutului Bender era de 194.915 locuitori, din care:
| Grup etnic | Populație | % Procentaj |
|---|---|---|
| Moldoveni | 87.984 | 45,1% |
| Găgăuzi | 27.576 | 14,1% |
| Maloruși (ucraineni) | 21.048 | 10,8% |
| Velicoruși (ruși) | 18.507 | 9,5% |
| Evrei | 16.643 | 8,5% |
| Bulgari | 14.833 | 7,6% |
| Germani | 5.613 | 2,9% |
| Polonezi | 1.247 | 0,6% |
| Țigani | 848 | 0,4% |
| Greci | 119 | |
| Belaruși | 115 | |
| Armeni | 101 | |
| Tătari | 96 | |
| alții | 185 |
Diviziuni administrative
În anul 1912, Ținutul Bender cuprindea 11 volosti (ocoale) și 4 comune urbane (un oraș, un târg și două sate urbane),
- Volostea Abaclia — satul Abaclia
- Volostea Căinari — satul Căinari
- Volostea Căușeni — satul Căușenii Noi
- Volostea Ceadîr-Lunga — colonia Ceadîr-Lunga
- Volostea Cimișlia — satul Cimișlia
- Volostea Comrat — satul Comrat
- Volostea Gura Galbenei — satul Gura Galbenei
- Volostea Iosefsdorf — satul Iosefsdorf (ulterior Plăcinta)
- Volostea Taraclia — satul Taraclia
- Volostea Telița — satul Telița
- Volostes Varnița — satul Varnița
- comuna urbană 1 — orașul Tighina
- comuna urbană 2 — târgul Căușeni
- comuna urbană 3 — satul Ceadîr-Lunga
- comuna urbană 4 — satul Comrat
