Lactobacil

În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a Lactobacil, explorând toate fațetele și aspectele relevante ale acestuia. De la origini și până la impactul său asupra societății actuale, vom aborda evoluția ei în timp și relevanța sa în diferite contexte. În plus, vom analiza rolul său în diferite domenii de studiu și influența sa asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. În acest sens, vom căuta să înțelegem și să reflectăm asupra Lactobacil din mai multe perspective, cu scopul de a oferi cititorului o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect.

Lactobacil
Lactobacillus acidophilus
Clasificare științifică
Domeniu: Bacteria
Încrengătură: Firmicutes
Clasă: Bacilli
Ordin: Lactobacillales
Familie: Lactobacillaceae
Gen: Lactobacillus
Beijerinck 1901
Specii

Circa 190 de specii

Modifică text Consultați documentația formatului

Lactobacilii (Lactobacillus) (din latina lac, lactis = lapte + bacillus = bastonaș, bețișor) sunt un gen de bacterii Gram-pozitive anaerobe din familia lactobacilaceelor (Lactobacillaceae), în formă de bacili, capabile să se dezvolte în mediu acid. Sunt germeni nesporulați și în cea mai mare parte imobili.

Fermentează carbohidrații cu producere de acid lactic, prin reacția: glucoza → acid piruvic → acid lactic. Acidul lactic inhibă în mare parte dezvoltarea celorlalte bacterii, inclusiv a celor patogene.

Lactobacilii se întâlnesc mai ales în produsele alimentare fermentate, dar și în tractul gastro-intestinal și în vagin (bacilul Döderlein). Lactobacilii au un rol important în industria alimentară în producerea brânzeturilor, iaurtului și a altor produse lactate.

Bacilul Döderlein face parte din flora vaginală; între gazdă și bacilul Döderlein, exista o relație de comensalism: celulele vaginale furnizează glucoză pentru acest bacil, care la rândul lui produce acid lactic, prevenind astfel creșterea speciilor bacteriene patogene.

Lactobacillus acidophilus este prezent în flora intestinală și vaginală normală și este folosit ca probiotic pentru refacerea florei vaginale sau florei intestinale în cursul și după tratamente cu antibiotice.

Lactobacillus odontolyticus pare să fie unul dintre agenții ce cauzează caria dentară.[1][2][3][4][5][6]

Note

  1. ^ Marin Andrei. Dicționar de biologie : clasică și actuală. Editura Victor B Victor. 2009
  2. ^ Gheorghe Mohan, Aurel Ardelean. Dicționar enciclopedic de biologie. Editura ALL Educational. 2007
  3. ^ Elizabeth Martin. Oxford - Dictionar de biologie. Editura Univers Enciclopedic. 1999
  4. ^ Valeriu Rusu. Dicționar medical. Editura Medicală. 2010
  5. ^ Elizabeth A. Martin. Oxford. Dicționar de medicina. Editia a VI-a. Editura ALL. 2011
  6. ^ Edoardo Rosati, Paolo Cristoforoni, Vincenzo Testa. Dicționar medical ilustrat. Volumul 7. Editura Litera, 2015