Landurile Germaniei

În lumea de astăzi, Landurile Germaniei a devenit un subiect din ce în ce mai relevant de interes general. Odată cu progresul tehnologiei și schimbările din societate, Landurile Germaniei nu a captat doar atenția specialiștilor în domeniu, ci și a publicului larg. Acesta este motivul pentru care este esențial să aprofundăm cele mai relevante aspecte ale Landurile Germaniei, astfel încât impactul său să poată fi înțeles în diferite zone și contexte. În acest articol, vom aprofunda în analiza lui Landurile Germaniei, explorând diferitele sale dimensiuni și implicațiile sale astăzi. De la origini până la evoluția sa actuală, vom arunca o privire asupra modului în care Landurile Germaniei a modelat modul în care înțelegem lumea din jurul nostru.

Germania

Acest articol face parte din seria:
Politica și conducerea
Germaniei

Politica altor țări • 
Această infocasetă: v • d • m

Prin landurile Germaniei se înțeleg cele 16 landuri (sau state) ale federației, care luate împreună constituie statul federație Germania, uneori desemnat pe scurt drept Bund (federație). Land este termenul oficial, folosit și în constituție (Grundgesetz); însă Land mai înseamnă și țară sau stat, în general. Pentru claritate, atunci când e vorba de statele componente ale federației Germania, în loc de Land (land) se folosește adeseori cuvântul Bundesland (land al federației).

Fiecare land german își are propria constituție (în plus față de Constituția Germaniei); propriul guvern și proprii miniștri la nivel de land; propriul prim-ministru, proprie reprezentanță la Bund în Berlin, proprie legislație în domeniile care țin de competența landurilor (ca de ex. cultura, învățământul, poliția) și altele.

Clasificare geografică

Cele 16 landuri germane sunt:

  1. Baden-Württemberg, cu capitala la Stuttgart;
  2. Statul Liber Bavaria (în germană: Freistaat Bayern), capitală: München;
  3. Berlin, oraș-stat; capitala federației;
  4. Brandenburg, capitală: Potsdam;
  5. Orașul Liber și Hanseatic Brema (Freie und Hansestadt Bremen), land federal constituit din orașele Brema și Bremerhaven; oraș-stat;
  6. Orașul Liber și Hanseatic Hamburg (Freie und Hansestadt Hamburg), oraș-stat;
  7. Hessa (Hessen), capitală: Wiesbaden;
  8. Mecklenburg - Pomerania Inferioară, capitală: Schwerin;
  9. Saxonia Inferioară (Niedersachsen), capitală: Hanovra (Hannover);
  10. Renania de Nord - Westfalia (Nordrhein-Westfalen), capitală: Düsseldorf;
  11. Renania-Palatinat (Rheinland-Pfalz), capitală: Mainz;
  12. Saarland, capitală: Saarbrücken;
  13. Statul Liber Saxonia (Freistaat Sachsen), capitală: Dresda (Dresden);
  14. Saxonia-Anhalt (Sachsen-Anhalt), capitală: Magdeburg;
  15. Schleswig-Holstein, capitală: Kiel;
  16. Statul Liber Turingia (Freistaat Thüringen), capitală: Erfurt.
  • Cele 16 landuri ale Germaniei
    Cele 16 landuri ale Germaniei

Clasificare geopolitică

Localizare Blazon Steag Land Sigle Capitală Intrare
în
federație		 Șef de
guvern		 Partidele de
guvernământ		 Locuri în
Parlamentul
federal		 Suprafață
(km²)[1]		 Locuitori
(milioane)[1]		 Locuitori
/ km²[1]		 Străini
(%)[2]		 Limbi
vorbite
Baden-Württemberg BW Stuttgart 1952[3] Winfried Kretschmann (Verzi) Verzi și CDU 6 35.751 10.880 304 14,2 Germana
Bavaria
(Statul liber Bavaria) 		BY München 1949 Markus Söder (CSU) Bayernkoalition 6 70.550 12.844 182 12,3
Berlin
(Orașul-stat Berlin) 		BE — 1990[4] Michael Müller (SPD) SPD, Linke și Verzi 4 892 3.520 3948 16,3
Brandenburg BB Potsdam 1990 Dietmar Woidke (SPD) SPD și Stânga 4 29.654 2.485 84 3,6 Germana standard,
soraba,
germana de jos
Bremen
(Orașul hanseatic
liber Brema) 		HB Brema (de facto) 1949 Carsten Sieling (SPD) SPD și Verzi 3 420 0.671 1599 15,9 Germana standard,
germana de jos
Hamburg
(Orașul hanseatic
liber Hamburg) 		HH — Peter Tschentscher (SPD) SPD și Verzi 3 755 1.787 2366 15,4
Hessa HE Wiesbaden Volker Bouffier (CDU) CDU și Grüne 5 21.115 6.176 293 15,1 Germana
Mecklenburg - Pomerania Inferioară MV Schwerin 1990 Manuela Schwesig (SPD) SPD și CDU 3 23.212 1.612 69 4,0 Germana standard,
germana de jos
Saxonia Inferioară sau Saxonia de Jos NI Hanovra 1949 Stephan Weil (SPD) SPD și CDU 6 47.593 7.927 167 8,4 Germana standard,
frizona din Saterland (germană Saterfriesich),
germana de jos
Renania de Nord -
Westfalia 		NW Düsseldorf Armin Laschet (CDU) CDU și FDP 6 34.113 17.866 524 12,7 Germana standard,
germana de jos
Renania-Palatinat RP Mainz Malu Dreyer (SPD) SPD, FDP și Verzi 4 19.854 4.053 204 9,7 Germana
Saarland SL Saarbrücken 1957[5] Tobias Hans (CDU) CDU și SPD 3 2.567 0.996 388 10,5
Saxonia
(Statul liber Saxonia) 		SN Dresda 1990 Michael Kretschmer (CDU) CDU și SPD 4 18.449 4.085 221 4,0 Germana,
soraba de sus
Saxonia-Anhalt ST Magdeburg Reiner Haseloff (CDU) CDU, SPD și Grüne 4 20.452 2.245 110 3,7 Germana standard,
germana de jos
Schleswig-
Holstein 		SH Kiel 1949 Daniel Günther (CDU) CDU, FDP și Verzi 4 15.802 2.859 181 6,9 Nemțeasca standard,
daneza,
frizona de nord,
germana de jos și
țigăneasca
Turingia TH Erfurt 1990 Bodo Ramelow (Die Linke) Die Linke, SPD și Verzi 4 16.202 2.171 134 3,5 Germana
Germania (DE) DE Berlin — Olaf Scholz (SPD) SPD, Verzi și FDP 357.386 82.176 230 11,1

Steagurile landurilor germane și a Germaniei

Vezi și

Referințe

  1. ^ a b c Statistische Ämter des Bundes und der Länder: Fläche und Bevölkerung, Stand: 4. November 2014, Einw./km² nach gerundeten Werten errechnet, da in der Quelle teils fehlerhaft (vgl. Wert für Berlin). Alle Zahlen kaufmännisch gerundet, abgerufen am 29. Mai 2018.
  2. ^ Arhivat în , la www.statistik-portal.de Error: unknown archive URL, Statistische Ämter des Bundes und der Länder. Abgerufen am 18. Dezember 2012.
  3. ^ Landurile Baden, Württemberg-Baden și Württemberg-Hohenzollern au fost state componente ale federației, când ea a fost formată la 1949. S-au unit pentru a forma Baden-Württemberg, în 1952.
  4. ^ Berlinul e un land cu drepturi depline doar de la reunificare, chiar dacă Berlinul (Vestic) a fost tratat, în mare parte, ca atare pe timpul diviziunii (vezi și Zidul Berlinului).
  5. ^ Chiar dacă a fost întemeiat, inițial, la 1920, după Primul Război Mondial.