În acest articol, vom explora și analiza impactul Leontin Ghergariu în diverse contexte și situații. Leontin Ghergariu este un subiect de mare relevanță și interes pentru mulți oameni astăzi, deoarece influența sa acoperă domenii la fel de diverse precum viața de zi cu zi, cultură, istorie, știință, tehnologie, politică și multe altele. De la apariția sa și până la evoluția sa astăzi, Leontin Ghergariu a lăsat o amprentă profundă asupra lumii, generând dezbateri, reflecții și schimbări semnificative în diferite domenii. Pe parcursul acestui articol, vom examina îndeaproape diferitele aspecte care fac din Leontin Ghergariu un subiect fascinant și important, precum și implicațiile sale în lumea contemporană.
Leontin Ghergariu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1897 Nădlac |
Decedat | 1980 Zalău |
Ocupație | istoric ![]() |
Activitate | |
Profesie | Profesor |
Modifică date / text ![]() |
Leontin Ghergariu (n. 1897, Nădlac — d. 1980, Zalău) a fost un scriitor, ziarist și profesor din România.
După plecarea lui Nicodim Cristea și, după un scurt interimat, al lui Ioan Ossian, conducerea Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român din Sălaj a fost preluată de Leontin Gherghariu, directorul liceului de stat din Zalău, care a rămas în funcție până în 1940. În această perioadă și sub îndrumarea lui au fost organizate despărțămintele de plasă, au fost înființate gazetele Meseșul și Gazeta Sălajului sau Țara Silvaniei, a fost inaugurată o casă de cultură la Zalău pe care a dotat-o cu o bibliotecă, sală de lectură, ziare și reviste. Lui Leontin Ghergariu i se datorează și un început al muzeului în Zalău. Leontin Ghergariu a avut colaboratori precum: Grațian C. Mărcuș, Al. Pop, I. Loliciu, V. și E. Gavriș, I. Almași, Vasile Breban, I. Danciu, V. Albu.
În 1937 Leontin Ghergariu și Coriolan Petranu au cercetat știintific biserica de lemn din Bocșa ce urma să fie dărâmată, începând cu 31 mai 1937. Biserica era deja închisă de o jumătate de an, deoarece exista pericolul prăbușirii.[1]