Limbă VSO

În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Limbă VSO, un subiect care a captivat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Limbă VSO a făcut obiectul mai multor studii și cercetări de-a lungul anilor, iar impactul său asupra societății moderne este incontestabil. De la descoperirea sa, Limbă VSO a generat nenumărate dezbateri și controverse, trezind un interes fără precedent în diverse domenii ale cunoașterii. De-a lungul rândurilor următoare, vom aprofunda în cele mai relevante detalii despre Limbă VSO, explorând istoria sa, influența sa astăzi și perspectivele de viitor pe care le oferă. Nu contează dacă sunteți un expert în subiect sau doar curios, acest articol vă va oferi o privire îmbogățitoare și completă asupra Limbă VSO.

Tipologie lingvistică
Morfologică
Analitică Izolantă Sintetică Flexionară Aglutinantă Polisintetică Oligosintetică
Morfosintactică
Structură de acțiune Nominativ–acuzativă Ergativ–absolutivă Ergativitate divizată Nominativ–absolutivă Diateză simetrică Activ–stativă Tripartită Direct-inversă Marcare nulă Marcare dependentă Dublă marcare Marcare nucleică Subiect subînțeles Pivot sintactic Rol theta
Topica propoziției
Limbi VO Subiect–verb–obiect Verb-subiect-obiect Verb-obiect-subiect Limbi OV Subiect-obiect-verb Obiect-subiect-verb Obiect-verb-subiect Topică V1 Topică V2 Topică liberă
v d m

În tipologia lingvistică, o limbă SOV este o limbă în care topica propoziției își dispune în mod uzual părțile de propoziție să fie în ordinea subiect–obiect (complement)–verb (predicat). VSO este a treia cea mai comună ordine a cuvintelor printre limbile lumii, după SOV (ca în hindi și japoneză) și SVO (ca în română și chineză mandarină).

Familiile lingvistice în care toți sau mulți dintre membrii lor sunt VSO includ următoarele:

• limbile celtice insulare (inclusiv irlandeza, galica scoțiană, galeza, cornică și bretona);
• limbile afro-asiatice (inclusiv berberă, egipteană, arabă clasică și modernă standard, ebraică biblică și gî'îz);
• limbile austroneziene (inclusiv tagaloga, visayana, pangasinan, kapampangana, kadazan dusun, hawaiiana, maori și tongana);
• limbile salishan;
• multe limbi mesoamericane, cum ar fi limbile mayașe și limbile oto-manguean;
• multe limbi nilotice (inclusiv nandi și maasai).

Categorizare

Ordine	Exemplu	Incidență		Limbi
SOV	„Ion mere a mâncat.”	45%	45	Abazină, abhază, akkadiană, amharică, armeană, avară, aimara, azeră, bască, bengaleză, birmană, elamită, greacă veche, hitită, hindustană, japoneză, coreeană, kurdă, latină, malayalam, manchu, mongolă, navajo, nepaleză, pali, paștună, persană, sanscrită, tamilă, telugu, tibetană, turcă, quechua
SVO	„Ion a mâncat mere.”	42%	42	Arabă (varietățile moderne), chineză, ebraică, indoneziană, majoritatea limbilor europene, swahili, thailandeză, vietnameză
VSO	„A mâncat Ion mere.”	9%	9	Arabă (clasică și modernă standard), limbile berbere, ebraică biblică, limbile celtice, filipineză, gî'îz, limbile polineziene
VOS	„A mâncat mere Ion.”	3%	3	Malgașă, limbile mayașe, Terêna, Qʼeqchi'
OVS	„Mere a mâncat Ion.”	1%	1	Äiwoo, Hixkaryana, Urarina
OSV	„Mere Ion a mâncat.”	0,3%	0.3	Tobati, Warao, Haida
Distribuție raportată de Russell S. Tomlin în 1986[1][2]

Note

1. ^ Meyer, Charles F. (2010). Introducing English Linguistics (ed. Student). Cambridge University Press. 
2. ^ Tomlin, Russell S. (1986). Basic Word Order: Functional Principles. London: Croom Helm. p. 22. ISBN 9780709924999. OCLC 13423631. 

Acest articol legat de lingvistică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.