Listă de partide politice din România

Aspect mută în bara laterală ascunde
România
Stema României
Acest articol face parte din seria:
Politica României
Constituție
Guvernarea
Parlament
Puterea judecătorească
Partide politice
Alegeri
Altele

Aceasta este o listă a partidelor politice din România. România are un sistem multipartid democratic, cu numeroase partide politice, în care un partid politic nu are adesea șansa de a obține majoritate parlamentară singur și, astfel, partidele parlamentare trebuie să colaboreze și/sau să formeze alianțe între acestea pentru a forma guverne de coaliție, existând ipotetic și parțial practic în istoria relativ recentă a țării și opțiunea susținerii unui guvern minoritar. Actualul sistem politic a fost instituit în urma Revoluției Române din 1989 și a adoptării unei noi constituții în 1991; înainte de aceste evenimente, România a fost un stat totalitar cu un singur partid sub conducerea Partidului Comunist Român (PCR) de extremă stângă.

De la începutul anilor 1990, politica românească a cunoscut o scădere treptată a numărului de partide politice care au intrat în Parlament și o relativă consolidare a celor mari, deja existente pe anumite linii ideologice revendicate. Partidele politice majore pot fi grupate aproximativ în trei „familii” principale, mai precis liberale, social-democrate sau conservatoare. Grupurile extremiste au un profil politic relativ scăzut în România, în ciuda creșterii popularității partidelor politice de extremă dreapta și eurosceptice în multe țări ale Uniunii Europene (UE) în anii 2010.

Traseismul politic rămâne totuși o problemă foarte îngrijorătoare și semnificativă, la fel ca și corupția pe scară largă, ceea ce duce la un nivel general foarte scăzut de încredere a publicului în partidele politice (12% spre exemplu conform unui sondaj de opinie din decembrie 2014). Pentru a contracara această percepție, cele mai mari două partide din România postdecembristă (mai exact Partidul Social Democrat, PSD pe scurt și Partidul Național Liberal, PNL pe scurt) ar fi inițiat o serie de reforme interne în 2015 pentru a-și consolida criteriile de integritate și a impune sancțiuni disciplinare membrilor de partid anchetați sau condamnați pentru acuzații de corupție.

Cadru legal

Articolul 40 din Constituția României prevede că cetățenii se pot asocia liber în partide politice, cu excepția judecătorilor, a personalului militar și de poliție, precum și a altor funcționari publici care sunt apolitici prin lege. Același articol interzice partidele politice care militează împotriva pluralismului politic, domniei legii, și suveranității și integrității teritoriale a României. Curtea Constituțională are printre atribuțiile sale deciderea constituționalității unui partid politic și marcarea sa drept neconstituțional în cazul în care ideologia sa încalcă unul dintre principiile constituționale.

Sistemul de partide din România este reglementat de Legea nr. 14/2003 privind partidele politice; legea prevedea inițial o listă de 25.000 de susținători, cu reședința în cel puțin 18 județe și Municipiul București, pentru ca un partid politic să fie înregistrat oficial. Cu toate acestea, în februarie 2015, Partidul Pirat din România, neînregistrat, a depus o plângere la Curtea Constituțională, argumentând că cerința listei este o încălcare a dispozițiilor constituționale privind libertatea de asociere. Ulterior, Curtea a anulat cerința ca neconstituțională, iar pe 6 mai 2015, Parlamentul României a aprobat o versiune modificată a legii, care permite formarea unui partid politic cu 3 semnături.

Partide parlamentare

Partidele parlamentare sunt acele partide politice care au reprezentanți în Senat (i.e., senatori) și/sau în Camera Deputaților (i.e., deputați). Acestea sunt organizate în grupuri parlamentare, în mod obișnuit formate la începutul fiecărei legislaturi. Conform Regulamentului Camerei Deputaților, pentru a forma un grup parlamentar, este necesar un număr minim de 10 deputați care trebuie să aparțină aceluiași partid politic sau alianță electorală care a participat la alegeri. În mod similar, în cazul Senatului, este necesar un număr minim de 7 senatori pentru a constitui un grup parlamentar.

Logo Nume Abreviere Fondat Lider Poziție Ideologie Senat Camera Deputaților Parlamentul European Statut
Partidul Social Democrat PSD 1989
2001
Marcel Ciolacu Centru-stânga spre stânga Conservatorism social
Euroscepticism moderat
Naționalism de stânga
Populism de stânga
50 / 136 106 / 330 8 / 33 Opoziție (2020–2021)
Coaliție cu PNL și UDMR/RMDSZ (2021–2023)
Coaliție cu PNL (2023–prezent)
Partidul Național Liberal PNL 1875
1990
Nicolae Ciucă Centru spre centru-dreapta Conservatorism social
Creștin democrație
Populism de dreapta
35 / 136 79 / 330 10 / 33 Coaliție cu USR și UDMR/RMDSZ (2020–2021)
Guvern minoritar cu UDMR/RMDSZ (septembrie–noiembrie 2021)
Coaliție cu PSD și UDMR/RMDSZ (noiembrie 2021–2023)
Coaliție cu PSD (2023–prezent)
Uniunea Salvați România USR 2016 Cătălin Drulă Centru spre centru-dreapta Europenism
Liberalism
Liberalism economic
20 / 136 40 / 330 1 / 33 Coaliție cu PNL și UDMR/RMDSZ (2020–2021)
Opoziție (septembrie 2021–prezent)
Alianța pentru Unirea Românilor AUR 2019 George Simion Dreaptă spre extremă dreaptă
Naționalism românesc
Unionism
Euroscepticism
Populism de dreapta
15 / 136 29 / 330 1 / 33 Opoziție (2020–prezent)
Uniunea Democrată Maghiară din România
Romániai Magyar Demokrata Szövetség
UDMR
RMDSZ
1989 Hunor Kelemen Centru-dreapta Regionalism
Liberalism conservator
Europenism
9 / 136 20 / 330 2 / 33 Coaliție cu PNL și USR (2020–2021)
Guvern minoritar cu UDMR/RMDSZ (septembrie–noiembrie 2021)
Coaliție cu PSD și PNL (noiembrie 2021–2023)
Opoziție (2023–prezent)

Partide reprezentate de deputați și senatori neafiliați

Următoarele partide politice au reprezentanți în Parlamentul României, dar aceștia nu sunt organizați în grupuri parlamentare, ci activează ca deputați și senatori neafiliați (aceștia au părăsit gradual principalele partide parlamentare de-a lungul Legislaturii 2020–2024):

Logo Nume Abreviere Fondat Lider Poziție Ideologie Senat Camera Deputaților Parlamentul European Statut
Reînnoim Proiectul European al României REPER 2022 Dragoș Pîslaru și Ramona Strugariu Centru Liberalism social
Europenism
Tehnocrație
2 / 136 8 / 330 5 / 33 Opoziție (2022–prezent)
Partidul Umanist Social Liberal PUSL 2015 Cristian Popescu Piedone Centru Umanism pragmatic, Liberalism clasic, Protecționism, Populism 0 / 136 4 / 330 0 / 33 Sprijin în parlament pentru guvernul CNR format din PSD-PNL-UDMR/RMDSZ (2021–2023)
Uniunea pentru Reforma Statului și Protecția Drepturilor Fundamentale URS.PDF 2023 Tudor Benga Centru Liberalism social, Liberalism economic, Europenism 0 / 136 1 / 330 0 / 33 Opoziție (2023–prezent)
Forța Dreptei FD 2021 Ludovic Orban Centru-dreapta Liberalism conservator
Creștin-democrație
1 / 136 14 / 330 0 / 33 Opoziție (2021–prezent)
Partidul România ECO (CURAJ pentru România) România ECO 2021 Cosette Chichirău Centru-dreapta Liberalism economic, Naționalism moderat 0 / 136 1 / 330 0 / 33 Opoziție (2023–prezent)
Partidul Lege Educație Unitate LEU 2022 Andy Lupu Centru-dreapta Conservatorism național moderat 1 / 136 0 / 330 0 / 33 Opoziție (2023–prezent)
Partidul Români pentru România PRR 2022 Nicolae Roman Dreapta Conservatorism 0 / 136 1 / 330 0 / 33 Opoziție (2022–prezent)
Partidul Oamenilor Tineri POT 2023 Anamaria Gavrilă Dreapta Naționalism românesc, Conservatorism, Suveranism, Populism de dreapta 0 / 136 1 / 330 0 / 33 Opoziție (2023–prezent)
S.O.S. România S.O.S. 2021 Diana Iovanovici-Șoșoacă Dreapta spre extrema dreaptă Naționalism românesc, Populism de dreapta, Nativism, Iredentism românesc, Conservatorism social, Euroscepticism 1 / 136 1 / 330 0 / 33 Opoziție (2022–prezent)
Partidul Patrioții Poporului Român PPR 2022 Mihai Lasca Dreapta spre extrema dreaptă Naționalism românesc, Conservatorism, Suveranism, Euroscepticism 0 / 136 1 / 330 0 / 33 Opoziție (2022–prezent)
Partidul România Mare PRM 1991 Victor Iovici Dreapta spre extrema dreaptă Conservatorism național, Naționalism românesc, Euroscepticism 0 / 136 2 / 330 0 / 33 Opoziție (2024–prezent)
Partidul Mișcarea Noi, Ploieștenii! Noi, Ploieștenii 2024 Șerban Pitic Neutru Partid local 0 / 136 1 / 330 0 / 33 Opoziție (2024–prezent)

Parlamentul European (PE)

Pe lângă partidele reprezentate în Parlamentul României, următoarele partide au reprezentare numai în Parlamentul European (în timp ce 3 dintre eurodeputați sunt independenți):

Logo Nume Fondat Lider Poziție Ideologie Parlamentul European Afiliere europeană
Partidul Mișcarea Populară 2014 Eugen Tomac Centru-dreapta spre dreapta Conservatorism social,
Creștin democrație,
Conservatorism național,
Unionism
2 / 33 Partidul Popular European
Partidul Național Conservator Român 2023 Cristian Terheș Dreapta Conservatorism național,
Naționalism românesc, Suveranism
1 / 33 -

Partide extra-parlamentare

Nume Abr. Fondat Lider(i) Poziție Ideologie
Partidul Socialist Român PSR 2003 Constantin Rotaru Extrema stângă Socialism
Partidul Democrației și Solidarității- DEMOS Demos 2018 Ionuț Tudor, Nona Șerbănescu și Claudiu Crăciun Stânga Sindicalism, Progresism, Stat social, Feminism, Ecologism, Pluralism politic, Europenism, Anticorupție
Partidul ACUM ACUM 2021 Adela Maghear, Bogdan Barbu Centru-stânga Ecologism, Politică verde, Pro-europenism
Partidul SENS SENS 2023 Macsut Andrei, Magda Toreanik, Mircea Galbenu Centru-stânga Progresism, Ecologism, Politică verde, Pro-europenism
Partidul PRO România PRO România 2018 Victor Ponta Centru-stânga Social-democrație, Conservatorism social
Blocul Unității Naționale BUN 2015 Dorel Vulpoiu Centru-stânga Social-democrație
ADER România ADER 2018 Orlando Culea Centru-stânga Democrație
Volt România Volt 2021 Ciprian Sandu, Mihaela Sirițanu Centru-stânga Progresism, Federalism european, Liberalism social
Partidul Națiune Oameni Împreună NOI 2022 Viorica Dăncilă Centru-stânga Conservatorism social,

Naționalism de stânga, Izolaționism

Partidul Cinste, Onoare, Demnitate C.O.D. 2023 Bădină Ionuț Centru-stânga Social-democrație

Ecologism

Partidul Verde PV 2022 Marius Lazăr și Lavinia Cosma Centru spre centru-stânga Politică verde, Pro-europenism, Anti-corupție
Partidul Adevăr și Dreptate PAD 2017 Toroican Ioan Centru Creștin-democrat
Platforma Social-Liberală PSL 2019 Ilan Laufer Centru Liberalism social
Partidul Republican din România PPR 2020 Alexandru Coita Centru Republicanism
Partidul Noua Românie PNR 2015 Sebastian Popescu Centru Liberalism economic,

Conservatorism liberal

Partidul Oamenilor Liberi
A Szabad Emberek Pártja
Die Partei der freien Menschen
POL 2015 Dan Mașca, Radu Bălaș, Cătălin Hegheș, Eugen Tothpal Centru Progresism, Democrație participativă⁠(en)
Uniunea Națională pentru Democrație, Omenie și Respect UNDOR Arhivat în 22 octombrie 2020, la Wayback Machine. 2020 Cătălin Badiu Centru Umanism
Partidul Diaspora Unită PDU 2019 Mocan Marius-Simion Centru-dreapta Liberalism, Pro-europenism
Partidul Ecologist Român (începând cu legislatura 2000–2004 după desființarea Convenției Democrate Române, CDR pe scurt) PER 1990 Dănuț Pop Centru-dreapta Liberalism verde⁠(en), Ecologism
Partidul Monarhist PM23 2017 Christian Em. de Hillerin Centru-dreapta Monarhie constituțională
Partidul Forța Națională FN Arhivat în 8 noiembrie 2021, la Wayback Machine. 2016 Sorin Valeriu Naș Centru-dreapta Suveranism, Nationalism economic, Creștin-democrație, Tradiționalism
Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat PNȚCD 1989 (continuator al PNȚ -1926) Aurelian Pavelescu Centru-dreapta spre dreapta Creștin-democrație, Conservatorism național, Monarhism, Agrarianism, Suveranism, Euroscepticism
Alianța Național Țărănistă ANȚ 2019 Radu Ghidău Centru-dreapta spre dreapta Creștin democrație, Conservatorism social, Agrarianism
Alianța Maghiară din Transilvania
Erdélyi Magyar Szövetség
AMT
EMSZ
2022 Zoltán Zakariás Dreapta Interesele minorității maghiare, Regionalism, Conservatorism
Partidul Alternativa Dreaptă AD 2019 Adela Mîrza Dreapta Conservatorism, Creștin-democrație
Alianța Renașterea Națională ARN 2020 Petre Costea Dreapta spre extrema dreaptă Conservatorism social, Creștin democrație, Liberalism economic, Antiimigrație, Antiavort
Partidul Neamul Românesc PNR 2018 Ninel Peia Dreapta spre extrema dreaptă Naționalism românesc, Populism de dreapta, Conservatorism social
Partidul România Rațională ЯR Arhivat în 11 august 2020, la Wayback Machine. 2019 Liviu Cornel Popa, Gheorghe Voinea, Cristiana Johanna Popa Dreapta spre extrema dreaptă Naționalism românesc, Conservatorism social, Populism de dreapta, Tehnocrație
Partidul Mișcarea Națională MN 2023 Mihai Tîrnoveanu Extrema dreaptă Naționalism românesc, Creștin democrație, Conservatorism social, Agrarianism,
Partidul Noua Dreaptă ND 2015 Tudor Ionescu Extrema dreaptă Ultranaționalism românesc, Neolegionarism, Fundamentalism creștin
PACT pentru Galați Pentru GALAȚI 2018 Gregor Teodorescu Neutru Partid local
Nume Abr. Reprezentant
Uniunea Armenilor din România
Armeană: Ռումինիայի Հայոց Միություն
UAR Varujan Pambuccian
Uniunea Elenă din România
Greacă: Ενωση Ελληνων Ρουμανιας
UER Dragoș Zisopol
Uniunea Culturală a Rutenilor din România
Ruteană: Културне Товариство Русинів Романії
UCRR Iulius Firczak
Uniunea Croaților din România
Croată: Zajedništvo Hrvata u Rumunjskoj
UCR Slobodan Ghera
Uniunea Sârbilor din România
Sârbă: Савез Срба у Румунији
USR Slavoliub Adnagi
Comunitatea Rușilor Lipoveni din România
Rusă: Община русских-липован Румынии
CRLR Andrian Ampleev
Uniunea Bulgară din Banat-România
Bulgară bănățeană: Balgarsku Družstvu ud Banát-Rumanija
UBB-R Petronela Csokany
Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România
Slovacă: Demokratický zväz Slovákov a Čechov v Rumunsku
Cehă: Demokratický svaz Slováků a Čechů v Rumunsku
UDSCR Iarco Furic
Forumul Democrat al Germanilor din România
Germană: Demokratisches Forum der Deutschen in Rumänien
FDGR Ovidiu Ganț
Asociația Italienilor din România
Italiană: Associazione Italiani di Romania
Ro.As.It. Andi Grosaru
Uniunea Democrată Turcă din România
Turcă: Romanya Demokrat Türk Birliği
UDTR Iusein Ibram
Uniunea Polonezilor din România
Poloneză: Związek Polaków w Rumunii
Dom Polski Victoria Longher
Uniunea Ucrainenilor din România
Ucraineană: Cоюз Українців Румунії
UUR Miroslav Petrețchi
Asociația Macedonenilor din România
Macedoneană: Друштвото на Македонците од Романија
AMR Venera Popescu
Asociația Liga Albanezilor din România
Albaneză: Shoqata Lidhja e Shqiptarëve të Rumanisë
ALAR Bogdan Stoica
Asociația Partida Romilor Pro-Europa
Romani: Asociatiasa Partida le Romengi Pro-Europa
PRPE Daniel Vasile
Federația Comunităților Evreiești din România
Ebraică: פדרציית הקהילות היהודיות של רומניה
FCER Silviu Vexler
Uniunea Democrata a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania
Turcă: ROMANYA MÜSLÜMAN TATAR TÜRKLERİNİN DEMOKRAT BİRLİĞİ
UDTTMR Amet Varol

Partide desființate

Partide din perioada comunistă

Deși partidele nu au fost recunoscute în perioada comunistă și nu erau relevante politic, următoarele au fost forțele politice recunoscute oficial:

Partidul Comunist Român (PCR) Cunoscut și ca Partidul Muncitoresc Român, (PMR) între 1948 și 1965; desființat în 1989.
Frontul Democrației și Unității Socialiste (FDUS) O organizație creată ca și aripă a PCR; activ 1975-1989.
Uniunea Generală a Sindicatelor din România (UGSR) Activ 1948-1989.
Uniunea Populară Maghiară (UPM, Magyar Népi Szövetség, MNSz) Creat ca și Uniunea Muncitorilor Maghiari din România (Magyar Dolgozók Országos Szövetsége, MADOSZ), în strânsă alianță cu Partidul Comunist Român; activ 1934-1953
Comitetul Democratic Evreiesc (CDE) În strânsă alianță cu Partidul Comunist Român; activ 1946-1953.
Frontul Plugarilor (FP) În strânse legături cu Partidul Comunist Român; activ 1933-1953.

Au mai existat unele forțe politice cărora li s-a permis să existe, cu un statut neclar, până în 1948.

Vezi și

Note

  1. ^ Ca Frontul Salvării Naționale (FSN), în decembrie 1989 mai precis.
  2. ^ Ca PSD după fuziunea dintre Partidul Democrației Sociale în România (PDSR) și Partidul Social-Democrat Român (PSDR)
  3. ^ Ca partidul Național Liberal istoric
  4. ^ Reînființat de Radu Câmpeanu și alți vechi liberali încarcerați anterior de comuniști și/sau exilați în străinătate.
  5. ^ Guvern care a activat interimar din octombrie până în noiembrie 2021.
  1. ^ „The Ideological Institutionalization of the Romanian Party System « Romanian Journal of Political Science” (în engleză). Accesat în 11 februarie 2023. 
  2. ^ „The Extreme Right in Contemporary Romania” (PDF). Accesat în 17 decembrie 2014. 
  3. ^ „Crește încrederea în Președinție și Armata, scade în Biserica și presa - sondaj INSCOP”. Accesat în 17 decembrie 2014. 
  4. ^ „PSD și PNL se întrec în demonstrații de reformă internă, să-i excludă pe membrii corupți”. Arhivat din original la 5 septembrie 2018. Accesat în 22 mai 2015. 
  5. ^ „Modificare statut PSD: Membrii condamnați în primă instanță pentru corupție, suspendați din partid”. Accesat în 22 mai 2015. 
  6. ^ „PNL a definitivat modificările la Statut, în privința criteriilor de integritate”. Accesat în 22 mai 2015. 
  7. ^ „ARTICLE 40”. Accesat în 13 mai 2015. 
  8. ^ Art. 146 – Atribuții – Constituția României (în engleză) 
  9. ^ „Partidul Pirat din România schimbă legea partidelor politice la CCR: nu mai e nevoie de minimum 25.000 de membri fondatori”. Accesat în 14 mai 2015. 
  10. ^ „Camera Deputaților a adoptat trei legi electorale: legea finanțarii partidelor reexaminata, legea partidelor politice și legea alegerilor locale”. Accesat în 14 mai 2015. 
  11. ^ „Organizarea Camerei Deputaților”. Lege5.ro. Accesat în 8 iunie 2024. 
  12. ^ „Organizarea Senatului”. Lege5.ro. Accesat în 8 iunie 2024. 
  13. ^ a b c d Narcis George Matache (3 mai 2018). „Top 30 partide politice din România”. The New Federalist. 
  14. ^ „Grupuri parlamentare”. Senatul României. Accesat în 14 iunie 2024. 
  15. ^ „Grupuri parlamentare”. Camera Deputaților. Accesat în 14 iunie 2024. 
  16. ^ „Deputații români din Parlamentul European”. Parlamentul European. Parlamentul European. Accesat în 8 iunie 2024. 
  17. ^ Anghel, Dan (7 decembrie 2020). „Care este programul politic al AUR. Partid conservator care vrea educație sexuală pentru adolescenți”. Adevărul. Arhivat din original la 8 decembrie 2020. 
  18. ^ „Romanian opposition takes narrow lead after election”. BBC News. 7 decembrie 2020. Arhivat din original la 8 decembrie 2020. 
  19. ^ La data de 8 iunie 2024, conform datelor agregate din mass-media și de pe website-urile guvernamentale (https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.gp?idg=0, https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.gp?idg=0&cam=1&leg=2020)
  20. ^ „Partidul România Mare (PRM)”. votez.info. Accesat în 8 iunie 2024. 
  21. ^ Andrei Tiut. „Strategiile PRM de maximizare a capitalului electoral (1996-2005)”. Sfera Politicii. Arhivat din original la 5 septembrie 2018. Arhivat din original la 5 septembrie 2018. Accesat în 8 iunie 2024. 
  22. ^ George Jiglău; Sergiu Gherghina. „The Ideological Institutionalization of the Romanian Party System”. Romanian Journal of Political Science. Accesat în 8 iunie 2024. 
  23. ^ „Partidul România Mare (PRM)”. votez.info. Accesat în 8 iunie 2024. 
  24. ^ Anca M. Colibășanu. „PRM vrea să obțină 13% la viitoarele alegeri, la nivel național”. Monitorul Cluj. Accesat în 18 iulie 2018. 
  25. ^ Cei trei eurodeputați independenți la data de 7 iunie 2024 sunt: Corina Crețu, Nicolae Ștefănuță, Vlad Gheorghe
  26. ^ „„Statut - Partidul PRO România" (PDF), Proromaniaonline.ro, accesat în 7 iunie 2024” (PDF). 
  27. ^ a b „Partidul Ecologist Român (PER)”. votez.info. Accesat în 21 noiembrie 2019. 
  28. ^ „Partidul Forța Națională are o nouă conducere. Președintele interimar al formațiunii este un clujean”. monitorulcj.ro. 
  29. ^ „Grupul parlamentar al minorităților naționale”. Camera Deputaților. 
  30. ^ G4Media. „PNL anunță că începe negocierile cu ALDE în vederea fuziunii”. Accesat în 25 martie 2022. 
  31. ^ Ziare.ro. „Conducerea liberalilor a aprobat fuziunea PNL cu ALDE”. Accesat în 25 martie 2022. 
  32. ^ EVZ.ro. „Se naște o nouă forță în politică în România. PNL tocmai a bătut palma, fuziunea a fost parafată!”
  33. ^ a b Mihăescu, Alexandru (3 noiembrie 2022). „Două partide maghiare din România au fuzionat. Noul partid se numește Alianța Maghiară din Transilvania (AMT) și promovează autonomia”. G4Media.ro. Accesat în 18 august 2023. 
  34. ^ M. Ștefan, "În umbra Cortinei de Fier", în Magazin Istoric, noiembrie 1995
  35. ^ Victor Frunză, Istoria stalinismului în România, Editura Humanitas, București, 1990, p.357

Bibliografie

Bibliografie suplimentară

Legături externe