Mănăstirea Cușelăuca

În articolul de astăzi, vom explora Mănăstirea Cușelăuca și impactul său asupra vieților noastre. Mănăstirea Cușelăuca este un subiect foarte relevant astăzi, care a generat numeroase dezbateri și cercetări în diferite domenii. De la apariția sa, Mănăstirea Cușelăuca a captat atenția unui spectru larg de oameni, deoarece implicațiile sale se extind la diferite aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. Pe parcursul acestui articol, vom analiza în detaliu ce este Mănăstirea Cușelăuca, ce îl face atât de relevant și care sunt posibilele repercusiuni pe care le are asupra mediului nostru. În plus, vom examina diferite perspective asupra Mănăstirea Cușelăuca, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și echilibrată asupra acestui subiect fascinant.

Mănăstirea Cușelăuca
Poziționare
Mănăstirea Cușelăuca se află în Moldova
Mănăstirea Cușelăuca
Mănăstirea Cușelăuca
Coordonate47°52′42″N 28°33′21″E ({{PAGENAME}}) / 47.87833°N 28.55583°E
LocalitateCușelăuca, Șoldănești
Raionraionul Șoldănești
Țara Republica Moldova
Edificare
Stare de conservarenesatisfăcătoare[1]
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Mănăstirea Cușelăuca (uneori Cușilăuca) este un complex religios din localitatea omonimă din raionul Șoldănești. A fost înființată în anul 1786 de răzeșița Maria Tucanosov (călugărită Mitrodora), o evlavioasă din Cotiujeni. Biserica mare cu hramul Adormirea Maicii Domnului a fost construită în anii 1841–1847, iar biserica de iarnă cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena în anul 1855.[2]

La început, pe teritoriul mănăstirii nu era decât o biserică de lemn. Biserica mare a fost ctitorită de Arhimandritul Nicandru, pe atunci duhovnic la casa arhierească din Chișinău. Sora lui, schimonahia Irina, a devenit mai apoi stareță a mănăstirii. Datorită ei a fost construită biserica de iarnă. Mănăstirea a fost închisă de autoritățile sovietice în 1960 și a fost redeschisă în 1990. În prezent, mănăstirea deține 5 ha de pământ. Aici trăiesc 20 de maici.[3]

La mănăstire se află o raclă cu moaștele Cuvioasei Agafia, decedată în 1873, cât și icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Moldova, pictată în 1895 la Muntele Athos.[4]

Structural, clădirile mănăstirii se află într-o stare bună, dar au suferit intervenții inestetice în timpul lucrărilor de renovare.[1]

Galerie de imagini

  • Interior
    Interior
  • Anexă
    Anexă
  • Reversul monedei comemorative „Mănăstirea Cușelăuca”, emisă în anul 2000.
    Reversul monedei comemorative „Mănăstirea Cușelăuca”, emisă în anul 2000.

Referințe

  1. ^ a b „Raportul Agenției de inspectare și restaurare a monumentelor în baza inspectărilor efectuate în cele 32 raioane și 2 municipii din Republica Moldova”. Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor. . Accesat în . 
  2. ^ Ștefăniță, Ion (). Patrimoniul Cultural al Republicii Moldova: de la realitate la necesitate. Chișinău. ISBN 9789975424806. Accesat în . 
  3. ^ Vrăjitoru, Tatiana (). „Mănăstirea "Adormirea Maicii Domnului" s. Cușelauca, r. Șoldănești”. Moldova Ortodoxă. Accesat în . 
  4. ^ „Mănăstirea Cușelăuca”. Asfalt de Moldova. Jurnal TV. Accesat în .