Malu, Giurgiu este un subiect care a generat interes și dezbatere în ultimii ani. Cunoscut pentru relevanța sa în diferite aspecte ale societății, acest subiect a captat atenția experților și a persoanelor interesate să înțeleagă impactul său. Pe măsură ce vă adânciți în Malu, Giurgiu, apar noi perspective și întrebări care vă invită să explorați numeroasele sale fațete. Acest articol încearcă să ofere o viziune cuprinzătoare despre Malu, Giurgiu, abordând totul, de la origini până la implicațiile sale actuale. Printr-o analiză detaliată și reflecții îmbogățitoare, se dorește să ofere cititorului o privire mai amplă și mai îmbogățitoare asupra Malu, Giurgiu.
Malu | |
— comună — | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 43°49′01″N 25°49′03″E / 43.81694°N 25.81750°E | |
---|---|
Țară | ![]() |
Județ | ![]() |
SIRUTA | 179739 |
Reședință | Malu |
Componență | Malu |
Guvernare | |
- primar al comunei Malu | Florea Urucu[1] (PSD, ) |
Suprafață | |
- Total | 39,8 km² |
Populație (2021) | |
- Total | 2.056 locuitori |
Fus orar | UTC+2 |
Cod poștal | 087261 |
Prezență online | |
site web oficial ![]() GeoNames ![]() | |
![]() | |
Modifică date / text ![]() |
Malu este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.[2]
Între anii 1417-1829 a făcut parte din Raiaua Giurgiu (Kaza Yergöğü) a Imperiului Otoman.[3]
Comuna se află în sud-vestul județului, pe malul stâng al Dunării, la granița cu regiunea Ruse din Bulgaria. Este străbătută de șoseaua națională DN5C, care leagă Giurgiu de Zimnicea.[4]
Componența etnică a comunei Malu
Români (94,46%)
Alte etnii (5,54%)
Componența confesională a comunei Malu
Ortodocși (94,21%)
Alte religii (0,44%)
Necunoscută (5,35%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Malu se ridică la 2.056 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.500 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,46%).[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,21%), iar pentru 5,35% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]
Comuna Malu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Florea Urucu , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 6 | |||||||
Partidul Național Liberal | 4 | |||||||
Alianța pentru Unirea Românilor | 1 |
Primele așezări din zona satului Malu au fost fondate în preajma lui 1445, pe teritoriul raialei Giurgiu din Imperiul Otoman, fiind la un moment dat proprietatea unui turc bogat, pe nume Ismail Efendi.[9] Acest teritoriu a fost retrocedat Țării Românești în 1829. În 1864, teritoriul a fost organizat în comune, astfel că la sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Malu făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca și era formată din satele Malu de Jos și Malu de Sus. Comuna avea o biserică și o școală mixtă cu 83 de elevi.[10] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Dunărea a aceluiași județ, având 2383 de locuitori în satele Malu și Guțu.[11]
În 1950 a fost transferată raionului Giurgiu din regiunea București, satul Guțu dispărând în timp. În 1968, comuna a trecut la județul Ilfov, dar a fost desființată și inclusă în comuna Vedea.[12][13] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Vedea la județul Giurgiu.[14] Comuna Malu a fost reînființată în 2003 în forma actuală.[15]
Singurul obiectiv din comuna Malu inclus în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monument de interes local, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” și „Sfinții 40 de Mucenici” (1844) din Malu.