În aceste vremuri moderne, Maria Ghika-Comănești a devenit un subiect de interes și controversă în întreaga lume. De la apariția sa, Maria Ghika-Comănești a stârnit dezbateri și opinii contradictorii între experți și societate în general. Implicațiile și repercusiunile sale au condus la o analiză și o reflecție amplă asupra impactului său asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. În acest articol, vom explora în detaliu fenomenul Maria Ghika-Comănești, analizându-i originile, evoluția și evidențiind relevanța sa astăzi. Printr-o abordare critică și riguroasă, ne propunem să oferim cititorului o viziune completă și obiectivă despre Maria Ghika-Comănești, oferind o imagine de ansamblu detaliată și îmbogățitoare a acestui subiect semnificativ.
Maria Ghika-Comănești | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născută | ![]() |
Decedată | (34 de ani) ![]() |
Părinți | Nicolae Ghyka-Comanesti[1] Ecaterina Plagino[1] ![]() |
Căsătorită cu | Alexandru B. Știrbei ![]() |
Copii | Barbu A. Știrbey Elisa Știrbei prințul Gheorghe Stirbey[1] ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Apartenență nobiliară | |
Modifică date / text ![]() |
Maria Ghika-Comănești (n. – d. ) a fost fiica cea mică a lui Nicolae Ghika-Comănești (1815-1851) și a Ecaterinei Plagino (1820-1881).
În 1869 a devenit soția prințului Alexandru B. Știrbei. A avut 8 copii, murind după nașterea fiicei sale Ioana, la 10 iulie 1885. A fost înmormântată în capela Știrbey, aflată în parcul palatului Știrbei de la Buftea.[2]
Dintre cei opt copii ai lor, doi au fost băieți și șase fete: Elisa (1870-1957), Elena (1871-1897), Barbu (1872-1946), Zoe (1874-1896), Maria (1876-1963), Adina (1877-1967), George (1883-1917) și Ioana (1885-1914). Primul dintre băieți a fost Barbu A. Știrbey.[3]