Maria Ghika-Comănești

În aceste vremuri moderne, Maria Ghika-Comănești a devenit un subiect de interes și controversă în întreaga lume. De la apariția sa, Maria Ghika-Comănești a stârnit dezbateri și opinii contradictorii între experți și societate în general. Implicațiile și repercusiunile sale au condus la o analiză și o reflecție amplă asupra impactului său asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. În acest articol, vom explora în detaliu fenomenul Maria Ghika-Comănești, analizându-i originile, evoluția și evidențiind relevanța sa astăzi. Printr-o abordare critică și riguroasă, ne propunem să oferim cititorului o viziune completă și obiectivă despre Maria Ghika-Comănești, oferind o imagine de ansamblu detaliată și îmbogățitoare a acestui subiect semnificativ.

Maria Ghika-Comănești
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Decedată (34 de ani) Modificați la Wikidata
PărințiNicolae Ghyka-Comanesti][1]
Ecaterina Plagino][1] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuAlexandru B. Știrbei Modificați la Wikidata
CopiiBarbu A. Știrbey
Elisa Știrbei
prințul Gheorghe Stirbey[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară

Maria Ghika-Comănești (n.  – d. ) a fost fiica cea mică a lui Nicolae Ghika-Comănești (1815-1851) și a Ecaterinei Plagino (1820-1881).

În 1869 a devenit soția prințului Alexandru B. Știrbei. A avut 8 copii, murind după nașterea fiicei sale Ioana, la 10 iulie 1885. A fost înmormântată în capela Știrbey, aflată în parcul palatului Știrbei de la Buftea.[2]

Dintre cei opt copii ai lor, doi au fost băieți și șase fete: Elisa (1870-1957), Elena (1871-1897), Barbu (1872-1946), Zoe (1874-1896), Maria (1876-1963), Adina (1877-1967), George (1883-1917) și Ioana (1885-1914). Primul dintre băieți a fost Barbu A. Știrbey.[3]

Note

  1. ^ a b c Genealogics 
  2. ^ Oana Marinache, Reședințele Știrbey din București și Buftea, Editura ACS, București, 2013.
  3. ^ Conacul familiei George Știrbey de la Dărmănești