În zilele noastre, Mass-media maghiară din România este un subiect care a căpătat o mare relevanță în diverse domenii. Impactul său a fost de așa natură încât tot mai mulți oameni sunt interesați să afle mai multe despre Mass-media maghiară din România și implicațiile sale. De la origini și până în prezent, Mass-media maghiară din România a fost subiect de analiză și dezbatere, arătându-și influența asupra societății, culturii și economiei. În acest articol, vom explora în continuare fenomenul Mass-media maghiară din România și numeroasele sale fațete, cu scopul de a înțelege mai bine domeniul de aplicare al acestuia și posibilele repercusiuni în viitor.
Mass-media maghiară în România a luat naștere în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu stabilirea unor grupuri de cetățeni austro-ungari de limbă maghiară în orașele din Regatul României. Prima publicație de limbă maghiară care a apărut la București a fost Bukuresti Magyar Közlöny (Gazeta Maghiară a Bucureștilor), editată începând cu anii 1860.
În timpul primului război mondial a fost editat la București al doilea ziar de limbă maghiară, Bukaresti Magyar Hírlap (Foaia de Știri Maghiare din București). Au fost editate de asemenea gazete parohiale, publicații școlare și calendare ale comunităților maghiare din București, Ploiești, Brăila etc.
După primul război mondial și-au continuat apariția publicațiile de limbă maghiară din Transilvania, Banat și Crișana, cu tradiție din secolul al XVIII-lea. La București au luat ființă publicațiile Bukaresti Kurír (1920), Az Élet (Viața), sub conducerea lui Ernő Tőkés (din 1922), și Bukaresti Lapok (Foile Bucureștene, 1930-1936).
În prezent comunitatea maghiară din România dispune de ziare locale, ziare naționale, radiouri, televiziuni și publicații electronice.