Mastodont

În articolul de astăzi vom pătrunde în lumea fascinantă a lui Mastodont. Acest subiect a captat atenția multor oameni de-a lungul istoriei, generând discuții și teorii nesfârșite despre el. Îi vom descoperi originile, impactul asupra societății de astăzi și modul în care a evoluat de-a lungul timpului. De asemenea, vom explora diferitele perspective și opinii care există în jurul Mastodont, oferind o viziune globală și îmbogățitoare pentru cititorii noștri. Suntem siguri că acest articol va fi de interes pentru oricine dorește să obțină cunoștințe suplimentare despre Mastodont. Alăturați-vă nouă în această călătorie captivantă de descoperire!

Mastodont
Fosilă: Miocenul târziu - Pleistocenul târziu, 5.3–0.011 mln. ani în urmă
Restaurare computerizată
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Mammalia
Ordin: Proboscidea
Familie: Mammutidae
Hay, 1922
Gen: Mammut
Blumenbach, 1799
Specia tip
†Elephas americanus
Kerr, 1792
Specii

M. americanum (Kerr, 1792)
M. matthewi (Osborn, 1921)
M. raki (Frick, 1933)
M. cosoensis (Schultz, 1937)

Sinonime

Mastodon (Cuvier, 1817)
Tetracaulodon (Godman, 1830)
Missourium (Koch, 1840)
Leviathan (Koch, 1841 /Emend. Koch, 1843)
Pliomastodon (Osborn, 1926)

Modifică text Consultați documentația formatului

Mastodonții (din greacă μαστός = mamelă și οδούς = dinte) sunt membri ai genului extinct din Terțiar Mammut din ordinul Proboscidea și formează familia Mammutidae. Deși mastodonții erau asemănători cu mamuții, mai ales cu mamuții lânoși, care aparțin familiei Elephantidae, se distingeau clar de aceștia. Mastodonții aveau patru defense îndreptate înainte, iar pe maxilare aveau molari mamelonați. [1]

Termenul de mastodont a fost introdus de Georges Cuvier, elementul μαστός (mamelă) datorându-se formei mamelonate a molarilor.[2] Mastodontul Anancus arvernesis nu este rudă cu specia mamuților. Este un elefant preistoric. Pentru a putea fi definit această specie, este nevoie de analiza temeinică a dinților.

În iunie 2008, într-o mină, cariera de lignit din comuna Racoșul de Sus, județul Covasna, a fost descoperit întâmplător scheletul unui mastodont Anancus arvernensis.[3][4] Oasele au o vechime de 2,5–3 milioane de ani, fiind unic în România și cel mai bine conservat din Europa[5]. Scheletul, aproape complet, cu oasele așezate în conexiune anatomică, aparținând unui mastodont adult, [6] este expus la Muzeul Depresiunii Baraolt din orașul Baraolt. [7] Se presupune că starea foarte bună a scheletului se datorează faptului că mastodontul s-a scufundat într-o mlaștină (Bazinul Baraolt formânduse prin retragerea apelor unui lac), întâmplare ce a împiedicat prădătorii să ajungă la hoit.

Clasificare

Referințe

  1. ^ DEXonline: Mastodont
  2. ^ Dictionnaire étymologique Larousse, 1989.
  3. ^ Mausoleul uriașului, 19 iulie 2008, Vasile Surcel, Jurnalul Național, accesat la 22 iulie 2012
  4. ^ Descoperire arheologică uimitoare în Covasna. Scheletul unui animal preistoric bizar a fost dezgropat de arheologi, 3 aprilie 2013, Ana-Maria Adamoae, Evenimentul zilei, accesat la 12 mai 2013
  5. ^ „Scheletul unui mamut a fost descoperit la Racoșul de Sus, județul Covasna”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Mastodontul de la Racoș
  7. ^ „Muzeul Național Secuiesc”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe