În articolul de astăzi vom pătrunde în lumea fascinantă a lui Mastodont. Acest subiect a captat atenția multor oameni de-a lungul istoriei, generând discuții și teorii nesfârșite despre el. Îi vom descoperi originile, impactul asupra societății de astăzi și modul în care a evoluat de-a lungul timpului. De asemenea, vom explora diferitele perspective și opinii care există în jurul Mastodont, oferind o viziune globală și îmbogățitoare pentru cititorii noștri. Suntem siguri că acest articol va fi de interes pentru oricine dorește să obțină cunoștințe suplimentare despre Mastodont. Alăturați-vă nouă în această călătorie captivantă de descoperire!
Mastodont Fosilă: Miocenul târziu - Pleistocenul târziu, 5.3–0.011 mln. ani în urmă | |
---|---|
![]() | |
Restaurare computerizată | |
![]() | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Clasă: | Mammalia |
Ordin: | Proboscidea |
Familie: | Mammutidae Hay, 1922 |
Gen: | Mammut Blumenbach, 1799 |
Specia tip | |
†Elephas americanus Kerr, 1792 | |
Specii | |
M. americanum (Kerr, 1792) | |
Sinonime | |
Mastodon (Cuvier, 1817) | |
Modifică text ![]() |
Mastodonții (din greacă μαστός = mamelă și οδούς = dinte) sunt membri ai genului extinct din Terțiar Mammut din ordinul Proboscidea și formează familia Mammutidae. Deși mastodonții erau asemănători cu mamuții, mai ales cu mamuții lânoși, care aparțin familiei Elephantidae, se distingeau clar de aceștia. Mastodonții aveau patru defense îndreptate înainte, iar pe maxilare aveau molari mamelonați. [1]
Termenul de mastodont a fost introdus de Georges Cuvier, elementul μαστός (mamelă) datorându-se formei mamelonate a molarilor.[2] Mastodontul Anancus arvernesis nu este rudă cu specia mamuților. Este un elefant preistoric. Pentru a putea fi definit această specie, este nevoie de analiza temeinică a dinților.
În iunie 2008, într-o mină, cariera de lignit din comuna Racoșul de Sus, județul Covasna, a fost descoperit întâmplător scheletul unui mastodont Anancus arvernensis.[3][4] Oasele au o vechime de 2,5–3 milioane de ani, fiind unic în România și cel mai bine conservat din Europa[5]. Scheletul, aproape complet, cu oasele așezate în conexiune anatomică, aparținând unui mastodont adult, [6] este expus la Muzeul Depresiunii Baraolt din orașul Baraolt. [7] Se presupune că starea foarte bună a scheletului se datorează faptului că mastodontul s-a scufundat într-o mlaștină (Bazinul Baraolt formânduse prin retragerea apelor unui lac), întâmplare ce a împiedicat prădătorii să ajungă la hoit.