Mină (unitate de măsură)
O mină (în greaca veche μνᾶ / mna, iar în latină mina) era o unitate de masă în Grecia antică și în Roma Antică, a cărei valoare varia între regiuni. La Atena, ea echivala cu 606 grame. Era și o unitate monetară de calcul, care valora 100 de drahme, adică 432 de grame de argint.
Măsură
- În Noul Testament, 1 mină = a 60-a parte dintr-un talant, cam 558-610 grame.
- Mina de Reims valora 1/2 setier sau 2 „quartels”.
- Mina de Orléans cântărește 50 livre franceze. 12 mine fac un muid, care cântărește 600 de livre franceze.
Mina în sistemul monetar antic grec
- 1 talant = 60 de mine
- 1 mină = 100 de drahme
- 1 stater = 2 drahme
- 1 drahmă = 6 oboli
- 1 obol = 8 chalkus
- 1 chalkus = 1/8 de obol
Referințe literare antice
- Sofistul Evenos din Paros și-a plătit cursurile cu 5 mine.
- Platon, în Legile sale, pedepsește non asistența în caz de pericol cu o amendă mergând de la 20 de drahme până la 1 mină.
- Teofrast, în Caracterele, arată un om hrăpăreț coborând la patru drahme o datorie de 30 de mine.
- În Noul Testament (L 19,13): „ Chemă dar zece servitori de-ai lui, le dădu zece mine și le zise: «Negustoriți până mă reîntorc.»”
Galerie de imagini
- Mină din Atena.
- Mină din Chios.
- Mina lui Antiochus IV Epifanie.
- Mina lui Antiochus.
Note
- ^ Noul Testament, traducere de Emil Pascal, p.826.
- ^ Cartulaire de Signy, 1172, Arch. dépar. Ardennes, H203, f° 39-40.
- ^ Dictionnaire universel de commerce, tome 3. par Jacques Savary Des Bruslons.(1748)
- ^ Apologia lui Socrate, 20b.
- ^ Legile, Cartea IX (880d)
- ^ Caracterele XXX: Hrăpărețul (în greaca veche: αισχροκερδειας)
- ^ Noul Testament, traducere de Emil Pascal, p. 310. (Luca 19,13).
Bibliografie
- Noul Testament, tradus și adnotat de Pr. Dr. Emil Pascal, A patra ediție, neschimbată, de la 17.000 la 117.000 de exemplare, Éditions du Dialogue, Société d'Éditions internationales, Paris 1992. ISBN 2-85316-007-6