În lumea de astăzi, Moleculă a devenit un subiect de mare importanță și interes pentru un spectru larg de oameni. De la amatori la experți, Moleculă a captat atenția și a generat dezbateri în mai multe domenii ale societății. Impactul său a depășit barierele geografice și culturale, fiind obiect de studiu și analiză în diferite discipline. În acest articol, vom explora diverse aspecte legate de Moleculă, de la originea și evoluția sa până la implicațiile sale și posibilele dezvoltări viitoare. Fie că este un fenomen istoric, o figură relevantă sau o temă actuală, Moleculă reprezintă un punct de întâlnire pentru schimbul de idei și cunoștințe și este necesar să îl înțelegem în întregime pentru a-și contextualiza relevanța în societatea noastră.
Molecula e cea mai mică parte dintr-o substanță care păstrează compoziția procentuală și toate proprietățile chimice ale acelei substanțe.[1] O moleculă este definită ca un grup electric neutru, destul de stabil, format din cel puțin doi atomi într-un anumit aranjament, legați împreună în conformitate cu legături chimice foarte puternice (covalente).
Moleculele au dimensiuni foarte mici în comparație cu distanțele dintre ele. Există spații intermoleculare foarte mari, în comparație cu dimensiunile moleculelor. Între molecule există forțe de coeziune care sunt mai mici pentru gaze și mai mari pentru lichide sau solide. Moleculele sunt stabile și neutre din punct de vedere electric.
O altă caracteristică este imobilitatea acestora. Datorită imobilității, se difuzează unele printre celelalte sau prezintă fenomenul de dizolvare pentru lichide sau solide.
Moleculele se află într-o continuă mișcare.
După natura atomilor componenți, pot fi molecule formate din atomi identici (H2, O2, Cl2) sau formate din atomi diferiți (HCl, H2O, NH3, CH4).
În funcție de numărul de atomi prezenți într-o moleculă, aceasta poate fi:
În anul 2019 a fost descoperită prima moleculă formată în univers la cca 300.000 ani după Big Bang, hidrura de heliu (HeH+). Este o combinație între un atom de heliu și un proton (fără electroni) de hidrogen. Descoperirea s-a făcut cu ajutorul observatoriului astronomic SOFIA (Stratospheric Observatory for Infrared Astronomy, plasat în stratosferă, o cooperare germano-americană) în nebuloasa planetară NGC 7027.