Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”

În lumea lui Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, a existat întotdeauna un interes semnificativ și variat. Fie că vorbim despre viața unei persoane, despre un subiect actual sau despre un eveniment istoric, Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” a captat imaginația multor oameni de-a lungul anilor. În acest articol, vom explora Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” în profunzime și vom examina impactul său, relevanța și modul în care a influențat diferite aspecte ale societății. De la origine până la evoluția sa de astăzi, Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” a lăsat o amprentă de neșters asupra lumii și este esențial să înțelegem importanța sa pentru a-i aprecia semnificația în viața noastră de zi cu zi.

Observatorul Astronomic
Amiral Vasile Urseanu
Observatorul în septembrie 2022
Observatorul în septembrie 2022
Poziționare
Coordonate44°26′55″N 26°05′34″E ({{PAGENAME}}) / 44.44851°N 26.0929°E
LocalitateBucurești
Țara România
AdresaBulevardul Lascăr Catargiu 21, sector 1
Edificare
ArhitectIon D. Berindey
Stil artisticBeaux Arts
Data începerii construcției1908
Data finalizării1910
Clasificare
Cod LMIB-II-m-B-18332
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” este singurul observator public al municipiului București.

Istoric

Clădirea a fost ridicată între anii 1908-1910 pentru amiralul Vasile Urseanu, după planurile arhitectului Ion D. Berindey, spre a servi ca Observator Astronomic al Societății Astronomice Române „Camille Flammarion”, societate înființată de către Victor Anestin. Observatorul „a fost dotat cu o lunetă Zeiss de 150 mm diametru și cu o distanță focală de 2,7 metri. Luneta era a treia ca mărime din țară la data aceea”.[1]

După decesul amiralului Vasile Urseanu (1926), „luneta a fost demontată și depozitată în subsolul clădirii, astfel că activitatea astronomică a grupului a încetat,”[1]iar văduva sa, Ioana Urseanu, a donat imobilul primăriei București contra unei rente viagere.

Primăria a decis să găzduiască în clădire Pinacoteca București, o colecție de picturi înființată la 1 iunie 1933, prin decret regal, de regele Carol al II-lea al României.[2]

Pinacoteca municipiului București a fost adăpostită temporar în spațiul Observatorului Astronomic.

În 1941, după moartea Ioanei Urseanu, în holul clădirii care adăpostea pinacoteca a fost dezvelită o placă comemorativă, care cinstește memoria ctitorilor pinacotecii municipiului București, viceamiral Vasile Urseanu și Ioana Urseanu, prin următoarele cuvinte: „După o viață de muncă și credință au dăruit acest lăcaș ca să fie adăpost de artă și prilej de înălțare sufletească”.[3]

În 1949 cele mai valoroase tablouri ale Pinacotecii au fost preluate de Galeria Națională, cele rămase formând Muzeul de Artă a Municipiului București care a fuzionat cu Muzeul de Istorie al Bucureștiului, iar în clădire s-a înființat Muzeul Științelor Experimentale, inaugurat la 1 mai 1950, în care s-a redat clădirii menirea inițială, aceea de Observator Astronomic. Astăzi Observatorul ține de Muzeul Municipiului București și este deschis publicului.[4] Clădirea în care se află este monument istoric (cod LMI B-II-m-B-18332).

În fiecare seară cu cer senin, observatorul este deschis publicului care poate vedea Luna, planetele și alte obiecte cerești, stele duble, roiuri stelare, și chiar galaxii.

Dotare

Cupola cu vechiul telescop

Între altele, Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București posedă următoarele lunete și telescoape astronomice:

  • Lunetă astronomică Zeiss, cu diametrul obiectivului de 150 mm, iar distanța focală de 2695 mm, pe montură Zeiss. A fost instalată în anul 1910;
  • Lunetă astronomică Goertz, cu diametrul obiectivului de 90 mm; este așezată pe o montură Zeiss. Datează din anii 1950;
  • Lunetă ecuatorială Zeiss, cu diametrul obiectivului de 80 mm, iar distanța focală de 1200 mm;
  • Lunetă azimutală, cu diametrul obiectivului de 80 mm, iar distanța focală de 500 mm;
  • Telescop Meade LX200R, cu diametrul obiectivului de 305 mm, cu montură GoTo, cu GPS. A fost donat de Alpha Bank, în 2008;
  • Telescop solar Coronado PST, care a fost donat de Alpha Bank, în 2008.

Oferta de vizită

Partea din spate a observatorului
  • observarea astrelor prin lunetele de pe terasa observatorului
  • informații de specialitate din partea personalului observatorului
  • explicații generale, răspunsuri la întrebări
  • explicații date pe calculator
  • explicații la luneta din cupolă

Directori ai Observatorului

Note

  1. ^ a b „Despre Observatorul Astronomic”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „Arta captivă – 100 de capodopere necunoscute - Pinacoteca București”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Amiralul Vasile Urseanu, navigator pe oceane și printre galaxii”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Observatorul Astronomic
  5. ^ „Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu" - Echipa”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe