Operațiunea Margareta

În lumea de astăzi, Operațiunea Margareta a devenit un subiect de interes general discutat pe scară largă. De-a lungul timpului, Operațiunea Margareta a căpătat o relevanță semnificativă în diverse domenii și a generat opinii contradictorii. De la mediul academic la cel de afaceri, Operațiunea Margareta s-a dovedit a avea un impact semnificativ asupra societății. În acest articol, vom explora fenomenul Operațiunea Margareta în profunzime, analizând cauzele, consecințele și posibilele soluții ale acestuia. Vom lua în considerare diferite perspective și opinii ale experților pentru a oferi o viziune completă și obiectivă asupra Operațiunea Margareta, cu scopul de a aprofunda înțelegerea dvs. și de a genera dezbateri constructive pe acest subiect important.

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Frontul de est între august 1943-decembrie 1944

Operațiunea Margareta (în germană Unternehmen Margarethe) a fost numele planurilor elaborate de Wehrmacht în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pentru ocuparea Ungariei fasciste și a Regatului României, în ipoteza trecerii iminente a acestor state satelite ale Germaniei naziste de partea Uniunii Sovietice.

Margareta I

Operațiunea Margareta I, de invadare a Ungariei, a fost pus în aplicare la 19 martie 1944. Trupele hitleriste nu au întâmpinat rezistență la invadarea Ungariei horthyste din partea armatei ungare, operațiunea realizându-se fără vărsare de sânge.

Margareta II

Operațiunea Margareta II, de invadare a României. A fost pus în aplicare după lovitura de stat de la 23 august 1944. Între 24 și 26 August Bucureștiul a fost bombardat de aviația germană iar trupele române au fost atacate în zona Băneasa. Operațiunea a eșuat după atacul bombardierelor americane asupra forțelor germane din pădurea Băneasa și a ocupării aeroportului Băneasa de către soldații români.[1][2]

Vezi și

  1. ^ Narcis I. Gherghina. „Bombardamentele germane asupra Bucureștiului: 23-26 august 1944”. aviatori.ro. Accesat în . 
  2. ^ Nicolae Jurca. „Serata de adio s-a contramandat”. memoria.ro. Accesat în .