Ordinul Lâna de Aur

În lumea de astăzi, Ordinul Lâna de Aur a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg al societății. De la impactul său asupra vieții de zi cu zi a oamenilor până la influența asupra economiei și politicii, Ordinul Lâna de Aur a reușit să capteze atenția și să stârnească dezbateri pasionale în diferite domenii. Odată cu trecerea timpului, importanța și impactul lui au crescut, ceea ce a generat un interes din ce în ce mai mare pentru înțelegerea naturii sale, a implicațiilor sale și a posibilelor consecințe viitoare. În acest articol, vom explora în continuare fenomenul Ordinul Lâna de Aur și vom discuta semnificația acestuia în contextul actual.

Colanul Ordinului Lâna de Aur

Ordinul Lâna de Aur (spaniolă Orden del Toisón de Oro,[1] germană Orden vom Goldenen Vlies) este un ordin cavaleresc înființat în 1430, la Bruge, de Filip al III-lea, Duce de Burgundia, pentru a celebra căsătoria sa cu Infanta Isabela a Portugaliei, fiica regelui João I al Portugaliei. A devenit unul dintre cele mai prestigioase ordine din Europa.

Istorie

Filip cel Bun a înființat Ordinul Lâna de Aur.

Constituirea ordinului s-a făcut în 1429 pentru a celebra căsătoria lui Filip cel Bun cu prințesa portugheză Isabela de Avis, fiica regelui João I al Portugaliei iar nunta a avut loc în orașul Bruges, la 10 ianuarie 1430. Inițial numărul cavalerilor a fost limitat la 24 dar a crescut la 30 în 1433 și la 50 în 1516, plus suveranul.[2] Membrii ordinului nu puteau fi "eretici" și, prin urmare, a devenit o distincție exclusiv catolică în timpul Reformei. Primul Rege de arme al Ordinului a fost Jean Le Fèvre de Saint-Remy.[3] Acesta a primit privilegii neobișnuite față de alte ordine cavalerești: suveranul îl consulta înainte de a merge la război, toate disputele dintre cavaleri urmau să fie soluționate de ordin. Carol al V-lea a conferit Ordinului jurisdicție exclusivă pentru crimele comise de cavaleri: arestarea infractorului se putea face doar cu un ordin semnat de cel puțin șase cavaleri și în timpul procesului el nu rămânea în închisoare ci în custodia blândă a colegilor săi cavaleri.

Bula de confirmare a Ordinului și aprobarea constituirii și ordonanțelor sale a fost dată de Papa Eugen al IV-lea la 7 septembrie 1433, Ordinul având patru demnități: cancelar, trezorier, rege de arme și secretar.

Note

  1. ^ Vellus aureum Burgundo-Austriacum sive Augusti et ordinis torquatorum aurei velleris equitum ... relatio historiaca. Ed.I., Antonius Kaschutnig, Paulus-Antonius Gundl
  2. ^ „Origins of the Golden Fleece”. Antiquesatoz.com. . Accesat în . 
  3. ^ Buchon, Jean Alexandre (). Choix de chroniques et mémoires sur l'histoire de France: avec notices [Selection of chronicles and memoirs on the history of France: with notices] (în French). 2. Paris: Auguste Desrez. pp. xj–xvj (11–16).