Osul din Ishango

În zilele noastre, Osul din Ishango a devenit un subiect de mare interes și relevanță în societatea modernă. Odată cu progresul rapid al tehnologiei și globalizarea, Osul din Ishango a dobândit un rol fundamental în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. De la impactul său asupra economiei până la influența asupra culturii și a mediului, Osul din Ishango a generat o dezbatere continuă între experți și cetățeni. În acest articol, vom explora diferitele aspecte legate de Osul din Ishango, analizând importanța și implicațiile sale astăzi.

Osul din Ishango expus la Institutul Regal Belgian de Științe ale Naturii, Bruxelles, Belgia.[1]

Osul din Ishango (sau Osul Ishango) este un instrument osos și un posibil obiect cu scop matematic, datat din epoca paleoliticului superior. Este un os maro închis, fibula unui babuin,[2] cu o bucată ascuțită de cuarț fixată la un capăt, posibil pentru gravură. Unii consideră că este un răboj, deoarece are o serie de zgârieturi pe trei coloane de-a lungul instrumentului, cu toate că s-a sugerat, de asemenea, că zgârieturile ar fi fost făcute pentru o mai bună prindere a mânerului cu mâna sau din orice alt motiv care nu ține de matematică.[3] De asemenea, s-a susținut că semnele de pe obiect nu sunt aleatorii și că este probabil un fel de instrument de numărare și folosit pentru a efectua proceduri matematice simple.[4][5]

Osul Ishango a fost găsit în 1960 de către geologul belgian Jean de Heinzelin de Braucourt în timp ce explora ceea ce era atunci statul Congo Belgian.[6] A fost descoperit în zona Ishango de lângă râul Semliki.[7] Lacul Edward se varsă în Semliki, care face parte din izvoarele râului Nil (acum la granița dintre Uganda și R. D. Congo). Osul a fost găsit printre rămășițele unei mici comunități de pescari care au locuit în această zonă a Africii. Așezarea a fost îngropată de o erupție vulcanică.[8][9]

S-a estimat că obiectul a apărut pentru prima dată între 9.000 î.Hr. și 6.500 î.Hr.[10] Cu toate acestea, datarea sitului în care a fost descoperit a fost reevaluată și acum se crede că are o vechime de peste 20.000 de ani (între 18.000 î.Hr. și 20.000 î.Hr.).[11][12]

Osul din Ishango se află expus permanent la Institutul Regal Belgian de Științe ale Naturii, Bruxelles, Belgia.[1][13][14]

Note

  1. ^ a b Introduction Arhivat în , la Wayback Machine., Royal Belgian Institute of Natural Sciences, Brussels, Belgium.
  2. ^ A very brief history of pure mathematics: The Ishango Bone Arhivat în , la Wayback Machine. University of Western Australia School of Mathematics - accessed January 2007.
  3. ^ Rudman, Peter Strom (). How Mathematics Happened: The First 50,000 Years. Prometheus Books. p. 63. ISBN 978-1-59102-477-4. 
  4. ^ Davoust, Emmanuel. "A hundred years of science at the Pic du Midi Observatory". arXiv:astro-ph/9707201
  5. ^ Everett, Caleb (). Numbers and the Making of Us: Counting and the Course of Human Cultures. Harvard University Press. pp. 35–36. ISBN 9780674504431. 
  6. ^ de Heinzelin, Jean: "Ishango", Scientific American, 206:6 (June 1962) 105--116.
  7. ^ „Lake Edward”. Royal Belgian Institute of Natural Sciences. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Williams, Scott W.: "Mathematicians of the African Diaspora" The Mathematics Department of The State University of New York at Buffalo.
  9. ^ D. Huylebrouck, The Bone that Began the Space Odyssey, The Mathematical Intelligencer vol 18 no. 4
  10. ^ Gerdes, Paulus (1991): On The History of Mathematics in Africa South of the Sahara; African Mathematical Union, Commission on the History of Mathematics in Africa.
  11. ^ Marshack, Alexander (1991): The Roots of Civilization, Colonial Hill, Mount Kisco, NY.
  12. ^ Brooks, A.S. and Smith, C.C. (1987): "Ishango revisited: new age determinations and cultural interpretations", The African Archaeological Review, 5 : 65-78.
  13. ^ Flash presentation Arhivat în , la Wayback Machine., Royal Belgian Institute of Natural Sciences, Brussels, Belgium.
  14. ^ The Ishango Bone, Democratic Republic of the Congo Arhivat în , la Wayback Machine., on permanent display at the Royal Belgian Institute of Natural Sciences, Brussels, Belgium. UNESCO's Portal to the Heritage of Astronomy

Vezi și