Păstrăv

În lumea de astăzi, Păstrăv a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg al societății. Fie datorită impactului său asupra economiei, politicii, tehnologiei sau culturii, Păstrăv s-a poziționat ca un punct cheie în discuția și analiza diferitelor aspecte ale vieții moderne. De la începuturi, Păstrăv a stârnit curiozitate și dezbatere, generând opinii contradictorii și încurajând căutarea de soluții și inovații. De-a lungul istoriei, Păstrăv a fost protagonistul a nenumărate evenimente semnificative, marcând un înainte și un după în modul în care sunt concepute și abordate diverse teme. În acest articol, vom explora diferitele dimensiuni și fațete ale Păstrăv, analizând importanța și implicațiile sale în lumea contemporană.

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Păstrăv
Stare de conservare

risc minim de dispariție[1]
Clasificare științifică
SupradomeniuBiota
SupraregnEukaryota
RegnAnimalia
SubregnEumetazoa
ÎncrengăturăChordata
SubîncrengăturăVertebrata
InfraîncrengăturăGnathostomata
SupraclasăActinopterygii
ClasăActinopteri
SubclasăNeopterygii
InfraclasăTeleostei
SupraordinProtacanthopterygii
OrdinSalmoniformes
FamilieSalmonidae
SubfamilieSalmoninae
GenSalmo
Nume binomial
Salmo trutta[2]
L., 1758
Sinonime
Trutta variabilis Godefroy Lunel], 1874
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Păstrăvul (Salmo trutta) este o specie de pește care trăiește în special în apele de munte, ape cu temperatură relativ scăzută și în timpul verii, dar poate fi găsit și în zonele mai joase, submontane și de deal, cu condiția ca apele să fie puternic oxigenate.

Poate fi găsit și la altitudini de 250–300 m, însă principalul său habitat îl reprezintă apele de la altitudini de peste 1000 m.

Atinge 25–30 cm lungime și 0,8-1,6 kg greutate, ajungând excepțional la 50–90 cm lungime și 15 kg greutate. În România cele mai mari exemplare, pescuite în lacul Bicaz, cântăresc în jur de 6 kg. Are spatele cenușiu-albăstrui sau verzui întunecat cu flancurile argintii și abdomenul albicios. Se remarcă numeroase pete negre pe corp, dorsală și caudală, lipsa petelor roșii și existența unei dungi multicolore în lungul liniei laterale, care lucește în culorile curcubeului de unde și denumirea.

Boiștea are loc în lunile octombrie-decembrie, când se depun circa 1000 icre/kg, corp din care vor ieși în primăvară alevinii. Rata de supraviețuire este extrem de mică, din cele 1000 icre ajungând maturi și la rândul lor reproducători doar 1-3 păstrăvi, motiv pentru care nu se poate vorbi de o populare excesivă a vreunui râu cu această specie de pești.

Pescuitul este permis cu undița, între 1 iunie și 31 decembrie. Dimensiunea minimă admisă la pescuit este 20 cm. Se pescuiește ușor deoarece este foarte lacom. Pescuitul se practică de pe mal, iar numărul exemplarelor prinse este limitat la 10.

Note

  1. ^ The IUCN Red List of Threatened Species 2022.2]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  2. ^ Integrated Taxonomic Information System, , accesat în  

Legături externe