În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Pasul Oituz, un subiect care a captat atenția oamenilor de toate vârstele și mediile. Fie că vorbim despre viața și realizările lui Pasul Oituz, despre impactul lui Pasul Oituz asupra societății contemporane sau despre implicațiile viitoare ale Pasul Oituz, acest subiect va genera cu siguranță dezbateri pasionale și reflecții de tot felul. Pe parcursul acestui articol, ne vom scufunda în diferite aspecte ale Pasul Oituz, examinând importanța, provocările și oportunitățile potențiale ale acestuia. Indiferent de punctul tău de vedere despre Pasul Oituz, suntem siguri că vei găsi acest articol informativ, distractiv și perspicace.
Pasul Oituz | |
![]() Reprezentare 3D a pasului Oituz | |
Altitudine | 866 m |
---|---|
Munți | Nemira la nord Munții Brețcului la sud |
Coordonate | 46°3′51.15″N 26°22′22.49″E / 46.0642083°N 26.3729139°E |
Țară | ![]() |
Văi | Brețcu Oituz |
Ascensiune începând din | Satul Brețcu, jud. Covasna Satul Poiana Sărată, jud. Bacău |
Drum de acces | ![]() ![]() |
Perioadă de închidere | Deschis tot timpul anului |
Modifică date / text ![]() |
Pasul Oituz este o trecătoare situată pe drumului național 11 în grupa centrală a Carpaților Orientali, între Munții Nemira la nord, și Munții Brețcului (subunitate a Carpaților de Curbură) la sud, cu o altitudine de 866 m.[1]
Pasul asigură legătura între valea Oituzului[1] (Județul Bacău) și Depresiunea Brașovului (Județul Covasna), mai precis între orașele Onești și Târgu Secuiesc pe un tronson suprapus drumului european E574.[2]
Ce mai apropiată stație de cale ferată se găsește la Brețcu, pe calea ferată secundară 404 Sfântu Gheorghe - Covasna - Brețcu.
În apropiere se găsesc – spre sud respectiv sud–est pasurile Mușat și Soveja, iar spre nord pasurile Cărpineni și Uz, iar spre nord–vest Cașin.
Pasul a constituit dintotdeauna una dintre cele mai importante porți ale Transilvaniei. Cercetările arheologice dovedesc utilizarea trecătorii cel puțin din neolitic. Pe aici a trecut cel mai scurt drum între Dacia transcarpatică și gurile Dunării, folosirea frecventă a acestui drum fiind indicată de existența castrului roman Angustia de la Brețcu. De asemeni, invaziile populațiilor migratoare au găsit pe aici o poartă lesnicioasă,[3] astfel că în 1241-1242 pe aici a trecut un corp de oaste mongolă după ce a distrus Episcopia Cumaniei.[4]
În Evul Mediu Pasul Oituzului a reprezentat cea mai importantă trecătoare dintre regiunile de la est de Carpați și Transilvania.[4] Acesta a servit atât ca drum comercial ce a unit Brașovul și Țara Bârsei cu gurile Dunării[3] (portul Chilia[4]) – respectiv cu Suceava,[5] cât și ca o cale de emigrare, în cazul prezenței unor condiții istorice aspre și injuste.[3] Pe aici a trecut în 1467 armata lui Matei Corvin spre Moldova[6], iar în 1576 István Báthori în drumul său pentru a deveni rege al Poloniei.[7] Mihai Viteazul a trecut tot pe aici la 1600 cu un corp de oaste, pentru a se angaja în luptă cu Ieremia Movilă.[8] De asemeni trecătoarea a fost locul unor bătălii, cele mai cunoscute fiind cele din Primul Război Mondial.
Șoseaua existentă aici a fost construită de către Imperiul Austro-Ungar[9] în 1847. Au existat și planuri de construcție a unei căi ferate spre Galați (contele István Széchenyi).[necesită citare]
În gura pasului pe vârful Muntelui Răchitiș (maghiară Rakottyás), sunt ruinele cetății Rákóczy construită în secolul XV (cod LMI CV-I-s-A-13071). Aceasta a fost menită atât să vegheze drumul de acces spre valea Râului Negru cât și să fie un punct de colectare a vămii.[10]
Pe Dealul Coșna din satul Oituz se găsește Monumentul eroilor cavaleriști din Primul Război Mondial (cod LMI CBC-IV-m-A-00935), ridicat în 1924 în amintirea luptelor purtate aici – operă a sculptorului Vasile Ionescu-Varo.[11]
Pe teritoriul comunei Brețcu, se află: