Pasul Oituz

În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Pasul Oituz, un subiect care a captat atenția oamenilor de toate vârstele și mediile. Fie că vorbim despre viața și realizările lui Pasul Oituz, despre impactul lui Pasul Oituz asupra societății contemporane sau despre implicațiile viitoare ale Pasul Oituz, acest subiect va genera cu siguranță dezbateri pasionale și reflecții de tot felul. Pe parcursul acestui articol, ne vom scufunda în diferite aspecte ale Pasul Oituz, examinând importanța, provocările și oportunitățile potențiale ale acestuia. Indiferent de punctul tău de vedere despre Pasul Oituz, suntem siguri că vei găsi acest articol informativ, distractiv și perspicace.

Pasul Oituz

Reprezentare 3D a pasului Oituz
Altitudine866 m
MunțiNemira la nord
Munții Brețcului la sud
Coordonate46°3′51.15″N 26°22′22.49″E ({{PAGENAME}}) / 46.0642083°N 26.3729139°E
Țară România
VăiBrețcu
Oituz
Ascensiune începând dinSatul Brețcu, jud. Covasna
Satul Poiana Sărată, jud. Bacău
Drum de acces E574 DN11
Perioadă de închidereDeschis tot timpul anului
Pasul Oituz se află în România
Pasul Oituz
Pasul Oituz (România)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Pasul Oituz este o trecătoare situată pe drumului național 11 în grupa centrală a Carpaților Orientali, între Munții Nemira la nord, și Munții Brețcului (subunitate a Carpaților de Curbură) la sud, cu o altitudine de 866 m.[1]

Date geografice

Intrarea în satul Oituz (Covasna)

Pasul asigură legătura între valea Oituzului[1] (Județul Bacău) și Depresiunea Brașovului (Județul Covasna), mai precis între orașele Onești și Târgu Secuiesc pe un tronson suprapus drumului european E574.[2]

Ce mai apropiată stație de cale ferată se găsește la Brețcu, pe calea ferată secundară 404 Sfântu Gheorghe - Covasna - Brețcu.

În apropiere se găsesc – spre sud respectiv sud–est pasurile Mușat și Soveja, iar spre nord pasurile Cărpineni și Uz, iar spre nord–vest Cașin.

Istorie

Harta provinciei romane Dacia între anii 106 și 271

Pasul a constituit dintotdeauna una dintre cele mai importante porți ale Transilvaniei. Cercetările arheologice dovedesc utilizarea trecătorii cel puțin din neolitic. Pe aici a trecut cel mai scurt drum între Dacia transcarpatică și gurile Dunării, folosirea frecventă a acestui drum fiind indicată de existența castrului roman Angustia de la Brețcu. De asemeni, invaziile populațiilor migratoare au găsit pe aici o poartă lesnicioasă,[3] astfel că în 1241-1242 pe aici a trecut un corp de oaste mongolă după ce a distrus Episcopia Cumaniei.[4]

În Evul Mediu Pasul Oituzului a reprezentat cea mai importantă trecătoare dintre regiunile de la est de Carpați și Transilvania.[4] Acesta a servit atât ca drum comercial ce a unit Brașovul și Țara Bârsei cu gurile Dunării[3] (portul Chilia[4]) – respectiv cu Suceava,[5] cât și ca o cale de emigrare, în cazul prezenței unor condiții istorice aspre și injuste.[3] Pe aici a trecut în 1467 armata lui Matei Corvin spre Moldova[6], iar în 1576 István Báthori în drumul său pentru a deveni rege al Poloniei.[7] Mihai Viteazul a trecut tot pe aici la 1600 cu un corp de oaste, pentru a se angaja în luptă cu Ieremia Movilă.[8] De asemeni trecătoarea a fost locul unor bătălii, cele mai cunoscute fiind cele din Primul Război Mondial.

Șoseaua existentă aici a fost construită de către Imperiul Austro-Ungar[9] în 1847. Au existat și planuri de construcție a unei căi ferate spre Galați (contele István Széchenyi).

Obiective turistice de interes situate în apropiere

În gura pasului pe vârful Muntelui Răchitiș (maghiară Rakottyás), sunt ruinele cetății Rákóczy construită în secolul XV (cod LMI CV-I-s-A-13071). Aceasta a fost menită atât să vegheze drumul de acces spre valea Râului Negru cât și să fie un punct de colectare a vămii.[10]

Pe Dealul Coșna din satul Oituz se găsește Monumentul eroilor cavaleriști din Primul Război Mondial (cod LMI CBC-IV-m-A-00935), ridicat în 1924 în amintirea luptelor purtate aici – operă a sculptorului Vasile Ionescu-Varo.[11]

Pe teritoriul comunei Brețcu, se află:

Monumentul eroilor cavaleriști din Primul Război Mondial de pe dealul Coșna, valea Oituzului

Note

  1. ^ a b Harta turistică a Munților Nemira, Ing. Mihai Albotă, 1982
  2. ^ Op. cit. Bibliografie: Atlas rutier România
  3. ^ a b c Depresiunea Târgu Secuiesc - Studiu de Geografie Umană, Claudia Căpățină, Rezumat Teză de doctorat, Facultatea de Geografie, Universitatea din București, 2011, p. (23-25, 32,34), accesat 2014.03.22
  4. ^ a b c Orașele din Țările Române în Evul Mediu, Laurențiu Rădvan (Ed.), Ed. Universității Alexandru „Ioan Cuza ”, Iași, Colecția Historia, 2011, ISBN 978-973-703-693-3, p. (223, 324, 354, 468), accesat 2014.03.22
  5. ^ Orașul din spațiul românesc între Orient și Occident – Tranziția de la medievalitate la modernitate, Laurențiu Rădvan (Ed.), Ed. Universității Alexandru „Ioan Cuza ”, Iași, Colecția Historia, ISBN 978-973-703-268-3, p.69, accesat 2014.03.22
  6. ^ O istorie a românilor: Din perioada romană până la desăvârșirea unității naționale, R.W. Seton-Watson, Ed. Istros a Muzeului Brăilei, Brăila, 2009, ISBN 978-973-1871-39-4, p.36, accesat 2014.03.22
  7. ^ Kőváry László; Erdély építészeti emlékei, Kiadja Stein J. Muz. Egyl. Könyvárus, Kolozsvár, 1866, p. 132
  8. ^ Despre corespondența secretă între Mihai Viteazul si Henric al IV-lea al Franței si legenda Capitanului Ioan (Ioan Căpitan) Arhivat în , la Wayback Machine., cjph.ro, accesat 2014.03.22
  9. ^ Considerații de geografie istorică a comunei Oituz Arhivat în , la Wayback Machine., portalul Primăriei Oituz primariaoituz.ro, accesat 2014.03.22
  10. ^ Orange a distrus curtea Cetății Rákoczy, pentru a-și instala o antenă Arhivat în , la Wayback Machine., Veronica Marinescu, 17 decembrie 2003, ziarul Curierul Național, accesat 2014.03.22
  11. ^ Monumentul eroilor cavaleriei, oituz.ro, accesat 2014.03.22
  12. ^ Pasul Oituz 866 m, monumentul lui SISSI

Bibliografie

Lectură suplimentară

Vezi și