Pavană (din franceză pavane) este un dans vechi, de origine italiană sau spaniolă, cu ritm și cu mișcări lente și cu caracter ceremonios.
Se presupune că pavana (în italiană paduana) a primit denumirea după numele orașului italian Padova (mai precis după numele său antic Padua), presupus a fi locul de origine al acestui dans. Pavana este cunoscută încă din sec. al XVI-lea atât în Italia, cât și în Spania. Caracterul dansului era solemn, majestuos, într-o mișcare lentă, iar măsura în care se scria era de 2\4. Ea deschidea de obicei balurile în sec. al XVI-lea.
În suita preclasică, un ciclu de dansuri legate atât pe baza unui principiu de unitate, cât și prin altul de contrast, erau reunite trei dansuri: pavana, gagliarda (în măsura 3\4) și saltarello (în măsura de 3\4 sau 6\8).
Aceeași denumire o poartă și melodia după care se execută acest dans.
Printre compozitorii contemporani care au compus pavane se numără și Maurice Ravel cu lucrarea "Pavană pentru o infantă defunctă" (Pavane pour une infante défunte), George Enescu, cu Pavana din Suita op. 10 și Dan Dediu cu Pavana per Don Quijote pentru viola d'amore și pian (1996).