Pașalâcul de la Oradea
În articolul pe care îl prezentăm astăzi vom aborda subiectul Pașalâcul de la Oradea, un subiect care a stârnit interesul multor oameni de-a lungul istoriei. Pașalâcul de la Oradea este un subiect complex și fascinant care acoperă o gamă largă de aspecte și are repercusiuni în diverse domenii ale societății. De-a lungul anilor, Pașalâcul de la Oradea a făcut obiectul a numeroase studii, dezbateri și controverse, ceea ce a contribuit la îmbogățirea înțelegerii noastre asupra acestui subiect. În acest articol, ne propunem să explorăm diferite fațete legate de Pașalâcul de la Oradea, de la originea sa până la impactul său astăzi, oferind o viziune cuprinzătoare și perspective diverse care permit cititorului să aprofundeze acest subiect captivant.
Pașalâcul de Oradea sau eyaletul Oradea (în turcă otomană ایالت وارد, transliterat: Eyālet-i Vārad) a luat ființă în 1660, când turcii au cucerit cetatea Oradea, după un asediu prelungit de 46 de zile. Toleranța religioasă și poziționarea strategică au făcut din Oradea unul dintre cele mai importante centre comerciale ale Imperiului otoman, deoarece oștenii sultanului își vindeau aici prada de război europeană.[1] Din 1674, în pașalâc este inclusă și localitatea Gilău.[2]
Pașalâcul de Oradea cuprindea teritoriul Bihorului, cu excepția părților nordice din jurul cetăților Săcuieni și Debrețin[3] și era împărțit în 4 sangeacuri.
Existența pașalâcului a încetat în anul 1692, odată cu ocuparea cetății Oradea de către imperialii austrieci, care au schimbat „jugul de lemn turcesc” cu „jugul de fier habsburgic”.[4]
Note
- ^ „Sculptura monumentală din Bihor”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Parțium, Ungaria habsburgică și Principatul Transilvaniei
- ^ „Farmaciile bihorene din afara Oradiei în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Bihor – date istorice”. Arhivat din original la . Accesat în .
