În acest articol vom explora Peștera Stanciului, un subiect fascinant care a captat atenția experților și pasionaților deopotrivă. De la impactul său asupra societății până la implicațiile sale în domeniul științific, Peștera Stanciului a trezit un interes fără precedent în ultimii ani. În paginile următoare, vom examina diferitele fațete ale lui Peștera Stanciului, de la origini până la evoluția sa de astăzi. Prin analize aprofundate și exemple concrete, sperăm să oferim o privire îmbogățitoare și perspicace asupra Peștera Stanciului, astfel încât cititorii noștri să înțeleagă mai bine importanța și influența sa în lumea contemporană.
Peștera Stanciului | |
Categoria III IUCN (Monument al naturii) | |
Localizarea rezervației pe harta țării | |
Poziția | ![]() ![]() |
---|---|
Cel mai apropiat oraș | Câmpulung |
Coordonate | 45°30′31″N 25°11′42″E / 45.50861°N 25.19500°E[1] |
Suprafață | 0,50 ha |
Înființare | 1994, declarat în 2000 |
Modifică date / text ![]() |
Peștera Stanciului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Argeș, pe teritoriul administrativ al comunei Dâmbovicioara.[2]
Rezervația naturală (monument al naturii) cu o suprafață de 0,50 hectare[3], inclusă în Parcul Național Piatra Craiului, a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[4] și reprezintă o cavernă (peșteră, gol natural) săpată în abrupturile calcaroase din Munții Piatra Craiului.