Pierre Corneille
| Pierre Corneille | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 6 iunie 1606  Rouen, Franța |
| Decedat | 1 octombrie 1684 (78 de ani) Paris, Regatul Franței |
| Înmormântat | église Saint-Marcoul de Monceaux-l'Abbaye] |
| Frați și surori | Thomas Corneille] Antoine Corneille] |
| Căsătorit cu | Marie de Lampérière] |
| Copii | Pierre Corneille] |
| Religie | catolicism |
| Ocupație | dramaturg poet traducător scriitor jurist-poet |
| Limbi vorbite | limba franceză |
| Activitate | |
| Alma mater | lycée Pierre-Corneille] |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Pierre Corneille (n. 6 iunie 1606, Rouen, Franța – d. 1 octombrie 1684, Paris, Regatul Franței) a fost un scriitor francez, unul dintre cei trei mari dramaturgi francezi ai secolului al XVII-lea, alături de Molière și Racine. Supranumit „fondatorul tragediei franceze”, Corneille a produs piese timp de aproape 40 de ani.
Biografie
Corneille s-a născut la 6 iunie 1606 în Rouen, Franța și a început să studieze dreptul la 18 ani. În 1629 va scrie prima sa comedie, Mélite. Piesa a avut mare succes la Paris, drept urmare Corneille a început să scrie piese în mod regulat. În 1634 atenția s-a concentrat asupra lui Corneille, când acesta a fost ales sa scrie versuri cu prilejul vizitei Cardinalului Richelieu la Rouen. Cardinalul l-a observat pe Corneille și l-a ales să se numere printre „Cei cinci poeți”, alături de Guillaume Colletet, Boisrobert, Jean Rotrou, și Claude de Lestoile.
Opere
- Mélite (1629, prima lucrare, comedie)
- Clitandre ou l’Innocence persécutée (1631)
- La Veuve (1632)
- La Galerie du Palais (1633)
- La Suivante (1634)
- La Place royale (1634)
- Médée (1635)
- L’Illusion comique (1636)
- Le Cid (1637)
- Horace (1640)
- Cinna ou la Clémence d'Auguste (1641)
- Polyeucte (1642)
- Le Menteur (1644)
- La Mort de Pompée (1643)
- Rodogune (1644)
- La Suite du Menteur (1645)
- Théodore (1646)
- Héraclius (1647)
- Don Sanche d’Aragon (1649)
- Andromède (1650)
- Nicomède (1651)
- Pertharite (1651)
- Œdipe (1659)
- La Toison d'or (1660)
- Sertorius (1662)
- Sophonisbe (1663)
- Othon (1664)
- Agésilas (1666)
- Attila (1667)
- Tite et Bérénice (1670)
- Psyché (1671)
- Pulchérie (1672)
- Suréna (1674)
Note
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
- ^ a b c d Pierre Corneille, Encyclopædia Britannica Online, accesat în 9 octombrie 2017
- ^ a b c d Pierre Corneille, SNAC, accesat în 9 octombrie 2017
- ^ a b c d Pierre Corneille, Internet Broadway Database, accesat în 9 octombrie 2017
- ^ „Pierre Corneille”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 10 decembrie 2014
- ^ Корнель Пьер, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978) |access-date= necesită |url= (ajutor)
- ^ Encyclopédie Larousse en ligne
- ^ IeSBE / Kornel, Toma] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
- ^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
- ^ CONOR] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
