Pipăit

Pipăit este un subiect care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Cu o istorie lungă și un impact semnificativ asupra societății, Pipăit a fost subiect de dezbatere, studiu și cercetare de zeci de ani. În acest articol, vom explora în detaliu cele mai relevante aspecte legate de Pipăit, analizând importanța, influența și posibilele implicații ale acestuia pentru viitor. De la origine până la evoluția sa actuală, Pipăit este un subiect care continuă să genereze interes și curiozitate și este crucial să înțelegem scopul său pentru a înțelege mai bine lumea din jurul nostru.

Pipăitul (numit și simțul tactil) este unul dintre cele cinci simțuri. Este recepționat cu ajutorul nervilor din dermă [1]. Cele mai sensibile zone ale corpului la atingere sunt buzele, palmele și picioarele. Cea mai puțin sensibilă zonă este spatele [1]. Omul nu este capabil să se gâdile singur din cauza faptului că mișcările sunt anticipate de creier (care le și inițiază), astfel fiind înlăturată starea de surprindere care duce normal la gâdilat. [2]

Note

  1. ^ a b Țibea, pag. 19
  2. ^ * De ce nu ne putem gâdila singuri?, 22 martie 2013, Descoperă. Accesat la 11 ianuarie 2014.

Bibliografie

  • Florica Țibea: Atlas de Biologie: Anatomia omului. Editura Didactică și Pedagogică, 2007. ISBN 978-973-30-1946-6

Legături externe

Stub icon Acest articol despre biologie este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.