Pius al IX-lea | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Giovanni Maria Battista Pietro Pellegrino Isidoro Mastai-Ferretti |
Născut | 13 mai 1792 Sena Gallica, Marchia Anconitana, Statele Papale |
Decedat | 7 februarie 1878 (85 de ani) Palatul Apostolic, Vatican |
Înmormântat | Tomba di papa Pio IX] |
Cauza decesului | cauze naturale (infarct miocardic) |
Părinți | Conte Girolamo Mastai Ferretti] Caterina Solazzi] |
Cetățenie | Regatul Italiei (17 martie 1861–7 februarie 1878) Statele Papale |
Religie | Biserica Catolică |
Ocupație | preot catolic diplomat |
Locul desfășurării activității | Roma Statele Papale |
Limbi vorbite | limba italiană limba latină |
Activitate | |
Început de pontificat | 16 iunie 1846 |
Final de pontificat | 7 februarie 1878 |
Predecesor | Grigore al XVI-lea |
Succesor | Leon al XIII-lea |
Semnătură | |
Modifică date / text |
Papa Pius al IX-lea, născut Giovanni Maria Mastai-Ferretti, (n. 13 mai 1792, Sena Gallica, Marchia Anconitana, Statele Papale – d. 7 februarie 1878, Palatul Apostolic, Vatican) a fost al 255-lea Papă timp de 31 de ani din 16 iunie 1846 până la moartea sa. Este cel mai prelungit pontificat din istoria Bisericii. A convocat Conciliul Vatican I în 1869, care a declarat dogma infailibilității papale. Papa Pius al IX-lea a definit și conceptul a Neprihănitei Zămisliri a Feciorei Maria, care înseamnă că Maria a fost concepută în afara păcatului primordial. A fost beatificat (declarat fericit).
Din punct de vedere politic, pontificatul a coincis cu mișcări revoluționare în Italia și în toată Europa. Inițial papa Pius al IX-lea a fost liberal, eliberând deținuții politici închiși de predecesorii săi. De asemenea a propus Romei un cadru constituțional de guvernare. A devenit conservator după unele asasinate politice, acte teroriste și revoluțiile din Italia, Franța și Germania. În timpul revoluției de la 1848 a fost nevoit să părăsească Roma, iar pe 20 septembrie 1870 Statul Papal a fost ocupat de Regatul Italiei. Papa nu a acceptat Legea Garantării din partea Italiei, care presupunea finanțarea Vaticanului și dependența politică față de Regatul Italiei.
Politica bisericească față de alte țări ca Franța, Germania și Rusia nu a fost mereu reușită și consecventă din cauză că aceste țări au continuat laicizarea instituțiilor publice. A încheiat concordate cu Austro-Ungaria, Portugalia, Spania, Ecuador, Venezuela, Honduras, Salvador și Haiti.
Afacerea Edgardo Mortara, legată de un copil evreu botezat la vârsta de 2 ani de o slujnică a familiei sale, care a fost ulterior educat la o școală catolică și a devenit ulterior misionar, a otrăvit relațiile papei cu comunitățile evreiești și cu cercurile liberale contemporane. Papei i-a fost reproșată protecția lui Edgaro Mortara împotriva voinței familiei sale.
Papa Pius al IX-lea a fost deopotrivă iubit, venerat și detestat de contemporani. Apelul său cu privire la „Obolul Sfântului Petru”, care chema la susținerea financiară a Sfântului Scaun, după ce papa a devenit prizonier în Cetatea Vaticanului înconjurată din toate părțile de Italia, a fost suficient pentru a-i menține independența.
Control de autoritate |
|
---|