Plop

Acest articol va aborda subiectul Plop, care a stârnit interes și dezbatere pe scară largă în diferite domenii. Plop este un concept care a căpătat relevanță în ultimii ani și care a generat o mare curiozitate în societatea actuală. În acest sens, vor fi explorate diferitele margini și perspective din jurul lui Plop, precum și impactul acestuia în diferite contexte și situații. Vor fi analizate atât aspectele sale pozitive, cât și negative, pentru a oferi o viziune completă și echilibrată asupra acestei teme. În plus, vor fi prezentate opinii ale experților în domeniu și vor fi examinate cazuri specifice care exemplifică importanța Plop astăzi.

Acest articol se referă la un arbore. Pentru alte sensuri, vedeți Plop (dezambiguizare).
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Plop
Frunză de plop
Clasificare științifică
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clasă: Rosopsida
Ordin: Salicales
Familie: Salicaceae[1]
Gen: Populus
Carolus Linnaeus
Specii
  • (Populus alba)
  • Populus balsamifera
  • Populus canescens
  • Populus deltoides
  • Populus nigra
  • Populus tremula
Modifică text Consultați documentația formatului

Plopul, științific Populus L., este un gen de arbori din categoria foioaselor (arbori ale caror frunze cad toamna). Plopii pot atinge înălțimea de 30–40 m.

Răspândire

Plopul are cca. 50 de varietăți răspândite în emisfera nordică. În Europa centrală și răsăriteană sunt mai răspândiți plopul negru (Populus nigra), plopul argintiu (Populus alba), plopul tremurător (Populus tremula) și plopul cenușiu (Populus canescens), existând și o serie de hibrizi în pepinierele de pomi unde apare frecvent (Populus canadensis) care în prezent este atacat masiv de o ciupercă parazită (Marssonina brunnea).

Utilizare

Frunzele capătă culoarea galbenă înainte de a cădea în timpul toamnei.[2][3] Iarna, mai ales când arborele a pierdut frunzele, se poate observa tulpina dreaptă a plopului, pentru care motiv a fost plantat pe marginea drumurilor ce alcătuiesc aleile de plopi.
Arborii cresc repede, au un lemn moale, nu suferă prea mult dacă s-au rupt sau au fost tăiate din crengi, tulpina crește mai departe, fiind un arbore puțin pretențios, din care motiv este folosit și la recultivarea cu plop a terenurilor virane, a haldelor rezultate din lucrările miniere, sau a carierelor de piatră abandonate, precum și de-a lungul căilor ferate.
Plopul fiind un lemn de esență moale este folosit la confecționarea pantofilor de lemn. Plopul este utilizat pe scară largă pentru fabricarea hârtiei.[4] În prezent plopul este obiectul unor cercetări genetice în SUA, Canada, Europa și China de a obține variante de plante rezistente la dăunători, sau la îmbunătățiri funciare prin absorbția din sol a substanțelor toxice cum ar fi de exemplu metalele grele.

Plop bătrân în marginea păşunii comunale de la Băneşti, Dâmboviţa

Iată denumirea în limba latină a unor specii de arbori din genul Populus, denumiți, în mod generic, plută în limba română:

  • plop alb (Populus alba);
  • plop negru (Populus nigra);
  • plută (Nuphar luteum);
  • plută (Nymphaea alba);
  • plută-galbenă (Nuphar luteum);
  • plutică (Limnanth peltata);
  • plop euroamerican (Populus x. Euramericana).

Vezi și

Referințe

  1. ^ „Genus Populus (poplars)”. Taxonomy. UniProt. Accesat în . 
  2. ^ Meikle, R. D. (1984). Willows and Poplars of Great Britain and Ireland. BSBI Handbook No. 4. ISBN 0-901158-07-0.
  3. ^ Rushforth, K. (1999). Trees of Britain and Europe. Collins ISBN 0-00-220013-9.
  4. ^ „Utilizarea Plopului”. Peupliersdefrance.org. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe