În articolul de astăzi vom aborda subiectul Podișul Babadagului, o problemă care a generat un mare interes și dezbatere în ultima vreme. Podișul Babadagului a captat atenția oamenilor din medii diferite, de la experți în domeniu până la cei care abia încep să exploreze acest subiect. Pe parcursul acestui articol vom explora diferitele perspective și puncte de vedere legate de Podișul Babadagului, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestei chestiuni. De la impactul său asupra societății până la implicațiile sale globale, vom aprofunda într-o analiză detaliată care ne permite să înțelegem relevanța și complexitatea Podișul Babadagului astăzi.
Podișul Babadagului | |
Altitudine | Vârful Secaru |
---|---|
Localizare | ![]() |
Aparține de | Masivul Dobrogei de Nord |
Roci | sedimentare (calcare) |
Hartă | |
![]() Podișul Babadagului (încadrat cu roșu), imagine satelitară | |
Modifică date / text ![]() |
Podișul Babadagului este o unitate fizico-geografică din România.
Este situat în partea de SE a României, în Dobrogea și face parte din unitatea de ordinul I numită Masivul Dobrogei de Nord. Ca unități vecine de relief remarcăm în partea de sud - Podișul Casimcei, dincolo de culoarul tectonic Peceneaga - Camena, Lunca Dunării la vest, Sistemul lagunar Razim - Sinoe, spre care coboară brusc, printr-o serie de capuri abrupte (Iancina, Dolojman) la est, iar la nord valea râului Taița.
Podișul Babadagului este eminamente sedimentar, alcătuit din depozite marno-grezoase de vârstă cretacică. Are altitudini care descresc de la V (circa 300–400 m), spre est. Altitudinea maximă este atinsă în Dealul Cârjelari (402 m).