În acest articol, vom explora impactul Podul de pe râul Kwai (roman) asupra societății moderne. De la apariția sa, Podul de pe râul Kwai (roman) a captat atenția și interesul a numeroși oameni din întreaga lume, generând dezbateri și reflecție asupra influenței sale în diferite domenii ale vieții de zi cu zi. Prin această analiză, vom examina repercusiunile ei asupra culturii, economiei, politicii și tehnologiei, pentru a înțelege mai bine importanța și relevanța sa astăzi. De asemenea, vom analiza modul în care Podul de pe râul Kwai (roman) a evoluat de-a lungul timpului, adaptându-se la transformările sociale și contribuind la schimbare și inovare în diferite sfere ale societății.
Podul de pe râul Kwai | |
Informații generale | |
---|---|
Autor | Pierre Boulle ![]() |
Subiect | Al Doilea Război Mondial |
Gen | historical prose literature |
Ediția originală | |
Titlu original | Le Pont de la rivière Kwaï |
Limba | limba franceză ![]() |
Țara primei apariții | ![]() ![]() |
Data primei apariții | |
OCLC | 427264883 |
Modifică date / text ![]() |
Podul de pe râul Kwai (în franceză Le Pont de la rivière Kwaï) este un roman din 1952 publicat de scriitorul francez Pierre Boulle.[1] Povestea este fictivă, dar folosește construcția Căii Ferate din Burma, în anii 1942–1943, ca decor istoric și se bazează parțial pe propria experiență de viață a lui Pierre Boulle din perioada în care a lucrat pe plantații de cauciuc din Malaezia și ulterior pentru forțele aliate din Singapore și Indochina în timpul celui de-al doilea război mondial. Romanul tratează situația aflată în timpul celui de-al doilea război mondial, cu prizonierii de război britanici forțați de armata imperială japoneză să construiască un pod pentru „calea ferată a morții”, numită astfel din cauza numărului mare de prizonieri și recruți care au murit în timpul construcției sale. Romanul a câștigat Premiul Sainte-Beuve în Franța în 1952.
Incidentele prezentate în carte sunt în mare parte fictive și, deși prezintă condițiile proaste și suferințele grave cauzate de construirea Căii Ferate din Burma și a podurilor sale, realitatea a fost îngrozitoare. Din punct de vedere istoric, condițiile au fost mult mai grave.[2]
A fost adaptat ca un film omonim în 1959 de către David Lean. Producția a câștigat mai multe premii Oscar, printre Premiul Oscar pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor sau cel mai bun actor (Alec Guinness).[3]