Primăria Sectorului 1

Problema lui Primăria Sectorului 1 este una dintre cele mai relevante probleme astăzi, cu repercusiuni în diverse domenii ale societății. De la origini și până la impactul său asupra vieții de zi cu zi, Primăria Sectorului 1 a generat dezbateri pasionale și a făcut obiectul a numeroase studii și cercetări. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Primăria Sectorului 1, analizând importanța sa istorică, influența sa asupra culturii populare și relevanța sa astăzi. În plus, vom examina posibilele implicații viitoare ale Primăria Sectorului 1 și posibilele soluții la provocările pe care le ridică. Alăturați-vă nouă în această călătorie interesantă prin lumea lui Primăria Sectorului 1!

Primăria Sectorului 1
Poziționare
Coordonate44°27′14″N 26°04′26″E ({{PAGENAME}}) / 44.45384°N 26.07385°E
Localitatemunicipiul București
Țara România
AdresaBulevardul Banul Manta 11 sector 1
Edificare
ArhitectNicu Georgescu și George Cristinel[1]
Stil artisticNeoromânesc
Data finalizării1927-1938[2]
Clasificare
Cod LMIB-II-m-B-18073

Primăria Sectorului 1 este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului București,[3] construită în stilul neoromânesc, foarte popular în perioada interbelică.

Istorie

Construirea a fost un proiect colaborativ între doi arhitecți care construiau în stiluri diferite: Nicu Georgescu, cu înclinațiile sale spre Art Deco, și George Cristinel, autorul mai multor monumente neoromânești, ca Mausoleul de la Mărășești sau Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca. Primăria domină spațiul în care se află, fiind înconjurată de fronturi continue de blocuri construite în anii 1980.[4]

În perioada interbelică, după Marea Unire din 1918, Bucureștiul era divizat în patru sectoare: I (Galben), II (Negru), III (Albastru) și IV (Verde). Actuala Primărie a sectorului 1 era cea a sectorului verde atunci când a fost construită.

Note

  1. ^ Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 172. ISBN 978-973-0-23884-6. 
  2. ^ Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 172. ISBN 978-973-0-23884-6. 
  3. ^ „Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  4. ^ Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 172. ISBN 978-973-0-23884-6. 

Legături externe