În lumea de astăzi, Rață pestriță este un subiect de mare relevanță și interes pentru un număr mare de oameni. Fie că este vorba de impactul său asupra societății, de relevanța sa istorică sau de influența sa asupra vieții de zi cu zi, Rață pestriță a captat atenția experților și a fanilor deopotrivă. Pe măsură ce aprofundăm acest subiect, întâlnim o mulțime de informații, opinii și perspective care ne obligă să reflectăm și să punem la îndoială propriile noastre preconcepții. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Rață pestriță, examinând impactul său în diferite domenii și evoluția sa în timp. De la apariția sa până la starea sa actuală, ne vom opri să analizăm cele mai relevante și controversate aspecte ale Rață pestriță, cu scopul de a oferi o viziune completă și îmbogățitoare asupra acestui subiect.
Rața pestriță | |
---|---|
![]() | |
Mascul | |
![]() | |
Femelă | |
Stare de conservare | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Clasă: | Aves |
Ordin: | Anseriformes |
Familie: | Anatidae |
Subfamilie: | Anatinae |
Gen: | Mareca |
Specie: | M. strepera |
Nume binomial | |
Mareca strepera Linnaeus, 1758 | |
Subspecii | |
![]() | |
Sinonime | |
| |
Modifică text ![]() |
Rața pestriță (Mareca strepera) este o specie de rață de suprafață din familia Anatidae, întâlnită în majoritate în Europa Centrală.[2] Rața pestriță cuibărește în stuf, unde femela depune 8-12 oua gălbui, într-o singură serie pe an, pe care le clocește 25 până la 28 de zile.
Rața pestriță se împerechează în părțile nordice din Europa și Asia, și din centrul Americii de Nord.[3]
Există exemplare de rață pestriță care iernează în România, mai ales în iernile blânde, în apele din zonele sudice ale țării.[2]
|title=
(ajutor)