Radu Paisie
În zilele noastre, Radu Paisie este un subiect care a captat atenția multor oameni din întreaga lume. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Radu Paisie a devenit un subiect de interes general care acoperă o gamă largă de aspecte în societatea actuală. De la politică la economie, de la cultură la știință, Radu Paisie s-a dovedit a avea un impact semnificativ asupra modului în care trăim și interacționăm cu lumea din jurul nostru. În acest articol, vom explora diferite aspecte ale Radu Paisie și relevanța sa astăzi, analizând influența sa în diferite domenii și prezentând diverse puncte de vedere asupra acestui subiect fascinant.
 | Acest articol poate fi extins cu text tradus din articolul corespunzător din Wikipedia în engleză.
Click pe din partea dreaptă pentru a citi instrucțiuni importante înainte de traducere.
|
Radu Paisie (n. ?, București, România – d. 1545, Alexandria, Egipt) cunoscut și sub numele de Petru de la Argeș, a fost domn în Țara Românească: iunie 1535 - martie 1545.
Biografie
S-a născut în jurul anului 1500.[2]
A fost fiul lui Radu cel Mare; călugăr și stareț la Mănăstirea Curtea de Argeș sub numele de Paisie, ca domn și-a luat numele de Radu, fiind ales de boieri.
În 1538 - 1540, turcii au ocupat Brăila, pe care o transformă împreună cu ținutul din jur, în raia în 1541. La 7 ianuarie 1543 a încheiat cu arhiducele austriac Ferdinand o alianță prin care își promiteau ajutor reciproc împotriva turcilor, urmând ca Radu Paisie să-i furnizeze știri despre mișcările dușmanului. La 1544 boierii pribegi în fruntea cărora se aflau Laiot și Stroe, l-au atacat și au încercat să-l alunge, însă au fost învinși. A fost înlăturat de pe tron de fratele său (după tată) Mircea Ciobanul în martie 1545. Turcii l-au exilat în Egipt, unde a și murit. Se crede că este înmormântat într-o biserică din Alexandria în Egipt. Era un om pios care se îngrijea de cele bisericești, terminând mitropolia din Târgoviște și clădind mănăstirile Mislea din Prahova, Cosoteni din Teleorman si Valea din Țițești.
Familia
El s-a căsătorit prima oară cu Stana, fiica lui Petru Rareș și au avut 6 copii: Marcu (fl.1543), Voica, Maria, Pătrașcu cel Bun, Vlad (fl.1543) și Cârstina.[3]
El a mai avut un fiu, Mihnea, care s-a turcit în 1555 sub numele de Mehmed.[3]
Petru s-a recăsătorit cu Ruxandra Basarab, la 1541.[4] Ei n-au avut copii.[5]
Note
- ^ Părinții lui, Radu al IV-lea cel Mare și Cătălina Crnojevic au fost căsătoriți în jurul anului 1495.
- ^ Valentin Gheonea, "Un domnitor controversat — Radu Paisie", in Magazin Istoric, September 1996, pp. 49–51.
- ^ a b Rezachevici, Constantin (). Cronologia critică a domnilor din Moldova și Țara Românească.
- ^ Iorga, Nicolae (). Femeile din Viața neamului nostru. p. 20.
- ^ Nicolae Iorga, în cartea sa, Femeile din viața neamului nostru, scrie că Marcu ar fi fost fiul Ruxandrei și lui Petru, dar probabil este o eroare.
Legături externe
- (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
- Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
- (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
- Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 Arhivat în , la Wayback Machine.
- Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010
- Un nume călugăresc într-un pomelnic domnesc Arhivat în , la Wayback Machine., 19 iunie 2012, Alexandru Briciu, Ziarul Lumina
| Predecesor: Vlad Vintilă |
 1534 |
Succesor: Vlad Vintilă |
| Predecesor: Vlad Vintilă |
1535 – 1536 |
Succesor: Banul Mărăcine |
| Predecesor: Banul Mărăcine |
1536 – 1539 |
Succesor: Șerban din Izvorani |
| Predecesor: Șerban din Izvorani |
1539 – 1544 |
Succesor: Laiotă Basarab |
| Predecesor: Laiotă Basarab |
1544 – 1545 |
Succesor: Mircea Ciobanul |
