Rarancea, Noua Suliță

În acest articol, vom explora în detaliu fenomenul Rarancea, Noua Suliță și implicațiile sale în societatea modernă. De la origini și până la impactul său astăzi, vom aprofunda în toate fațetele acestei probleme, analizând cauzele, consecințele și posibilele soluții ale acesteia. În următoarele linii, vom examina diferite perspective și opinii cu privire la Rarancea, Noua Suliță, cu scopul de a oferi o privire de ansamblu completă și obiectivă a acestei probleme. Acest articol va servi drept ghid informativ și atent pentru toți cei interesați de o mai bună înțelegere a Rarancea, Noua Suliță și a influenței sale asupra mediului nostru.

Rarancea
Рідківці
—  Comună  —
Drapel
Drapel		Stemă
Stemă
Rarancea se află în Regiunea Cernăuți
Rarancea
Rarancea
Rarancea (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Rarancea se află în Ucraina
Rarancea
Rarancea
Rarancea (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°20′24″N 26°04′12″E ({{PAGENAME}}) / 48.34000°N 26.07000°E
ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
RaionNoua Suliță
KOATUU7323086301
ReședințăRarancea
ComponențăRarancea
Altitudine211 m.d.m.
Populație (2007)
 - Total4.177 locuitori
Fus orarUTC+2
Cod poștal60312
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Rarancea, întâlnit și sub forma Redcăuți (în ucraineană Рідківці, transliterat: Ridkivți, în rusă Редковцы, transliterat: Redkovțî și în germană Rarancze) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 4,177 locuitori, preponderent ucraineni (ruteni).

Satul este situat la o altitudine de 211 metri, în partea de vest a raionului Noua Suliță, pe malul râului Hucău.

Istorie

Localitatea Rarancea a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Rarancea a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în germană Sadagora).

După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Rarancea a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.

Începând din anul 1991, satul Rarancea face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 95 (38+57), reprezentând 2,28% din populație [1]. În prezent, satul are 4.177 locuitori, preponderent ucraineni.

Demografie



Componența lingvistică a comunei Rarancea

     Ucraineană (97,1%)

     Rusă (1,51%)

     Română (1,22%)

     Alte limbi (0,15%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Rarancea era vorbitoare de ucraineană (97,1%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (1,51%) și română (1,22%).[2]

1930: 4.828 (recensământ) [3]
1989: 4.164 (recensământ)
2007: 4.177 (estimare)

Recensământul din 1930



Componența etnică a comunei Rarancea (județul Cernăuți)

     Români (32,85%)

     Ruteni (59,19%)

     Polonezi (5,67%)

     Evrei (1,24%)

     Altă etnie (1,05%)



Componența confesională a comunei Rarancea

     Ortodocși (79,06%)

     Greco-catolici (12,78%)

     Romano-catolici (6,89%)

     Mozaici (1,24%)

     Evanghelici\Luterani (0,03%)

Conform recensământului efectuat în 1930[3], populația comunei Rarancea se ridica la 4.828 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruteni (59,19%), cu o minoritate de români (32,85%), una de polonezi (5,67%) și una de evrei (1,24%). Alte persoane s-au declarat: germani (16 persoane), sârbi\croați\sloveni (2 persoane) și ruși (31 de persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (79,06%), dar existau și greco-catolici (12,78%), romano-catolici (6,89%), mozaici (1,24%) și evanghelici\luterani (0,03%).

Note

  1. ^ „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ a b Populația statornică în 1930, p. 122, Institutul Central de Statistică

Legături externe

Vezi și