Renină
Acest articol va aborda subiectul Renină, care a generat un mare interes și controversă în ultima vreme. Renină este un subiect care a captat atenția experților, a cadrelor universitare și a publicului larg, datorită relevanței și impactului său asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. Prin analiză detaliată, vor fi explorate implicațiile, provocările și posibilele soluții legate de Renină, cu scopul de a oferi o perspectivă completă și echilibrată asupra acestui subiect. În plus, vor fi prezentate diferite puncte de vedere și discuții care au apărut în jurul Renină, pentru a oferi cititorului o viziune amplă și îmbogățitoare asupra acestui subiect.
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Renina, sau angiotensinaza, este o enzimă implicată în sistemul renină-angiotensină-aldosteron, care mediază vasoconstricția și volumul plasmei sanguine.
Sinteza reninei de celulele aparatului juxta-glomerular renal apare ca răspuns la:
- scăderea tensiunii arteriale,
- hiperpotasemie,
- hiponatremie.
Renina este o proteină cu o lungime de 340 de resturi de aminoacizi și o greutate moleculară de 37 de kDa. Gena reninei se află pe brațul lung al cromozomului 1.
Renină este inițial sintetizată ca un precursor, pro-renina, eliberată în plasmă. Pro-renina este clivată în renina activă în aparatul juxta-glomerular. Renina poate fi activată fără clivare prin legarea la receptori specifici.
Rolul reninei este de a cataliza conversia angiotensinogenului în angiotensina I, care se va transforma in angiotensina II sub acțiunea enzimei de conversie pulmonare; angiotensina II are un rol metabolic clar: crește volemia prin:
- vasoconstricție;
- determină senzația de sete;
- secreție de aldosteron și ADH.
 | Acest articol legat de medicină este un ciot. Poți ajuta Wikipedia prin completarea lui! Vezi Proiectul de Medicină și Portalul de Medicină. |