În articolul de astăzi vom pătrunde în lumea interesantă a lui Revoluția furnicilor. Acesta este un subiect care a stârnit interesul cercetătorilor, experților și pasionaților deopotrivă, deoarece Revoluția furnicilor este prezent în diferite aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. În acest sens, vom explora diferitele fațete ale lui Revoluția furnicilor, de la origini până la evoluția sa de astăzi. În plus, vom analiza impactul acestuia asupra societății, precum și posibilele implicații viitoare. Nu contează dacă sunteți expert în Revoluția furnicilor sau dacă doar descoperiți acest subiect, acest articol vă oferă o privire aprofundată care vă va permite să vă extindeți cunoștințele și să reflectați asupra importanței Revoluția furnicilor în lumea de astăzi.
Revoluția furnicilor | |||||||
![]() Coperta ediției românești | |||||||
Informații generale | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Autor | Bernard Werber | ||||||
Subiect | roman științifico-fantastic | ||||||
Gen | științifico-fantastic | ||||||
Serie | trilogia Furnicile | ||||||
Ediția originală | |||||||
Titlu original | La Révolution des fourmis | ||||||
Limba | franceză | ||||||
Editură | Lucman | ||||||
Țara primei apariții | ![]() | ||||||
Data primei apariții | 1996 | ||||||
Număr de pagini | 416 pag. | ||||||
ISBN | 973-9439-43-8 | ||||||
Ediția în limba română | |||||||
Traducător | Nicolae Constantinescu | ||||||
Data apariției | 2000 | ||||||
Cronologie | |||||||
| |||||||
Modifică date / text ![]() |
Revoluția furnicilor (franceză La Révolution des fourmis) este un roman științifico-fantastic din 1996 scris de autorul francez Bernard Werber. Este al treilea și ultimul roman[1] din trilogia Furnicile, alături de Furnicile și Ziua furnicilor. Romanul prezintă începuturile cooperării între lumea furnicilor și lumea umană.
În această carte în pasajele care conțin citate din Enciclopedia cunoașterii relative și absolute a autorului fictiv Edmond Wells, Werber face referire și la alt roman al său, Thanatonauții, primul din seria Pentalogia cerului.
Personajele umane din prima și a doua carte a trilogiei se retrag în pădurea Fontainbleu, unde își construiesc o locuință de formă piramidală. Aici își continuă viața studiind furnicile și încercând să pună bazele unei cooperări între cele două rase pământene. Furnica 103 683 evadează însă din această locuință pentru a avertiza cetatea Bel-o-kan despre riscul distrugerii teritoriului pe care se află din cauza unor interese mobiliare ale autorităților.
Piramida este descoperită accidental de o adolescentă rebelă, Julie Pinson, care intră astfel în posesia celui de-al treilea volum al Enciclopediei cunoașterii relative și absolute, care-i schimbă perspectiva asupra vieții, dându-i un nou sens. Ea se alătură unei formații rock a liceului unde studia, intitulată Cei Șapte Pitici, și - împreună cu aceasta - pune bazele unei revoluții pașnice menită să-i ajute pe oameni să-și schimbe modul de organizare după modelul furnicilor.
În paralel, furnica 103 683 încearcă să-și convingă suratele despre necesitatea cooperării cu rasa umană, de la care consideră că au multe de învățat în ceea ce privește tehnologiile, arta și sentimentele. Ajunsă regină în Bel-o-kan, ea extinde federația belokaniană, căreia îi adaugă comunitatea utopică stabilită de 24 pe Insula Salcâmului, sistemul fundamentalist condus de 23, care vrea să impună religia Degetelor, precum și o serie de alte specii de furnici, albine, viespi, muște, coleoptere și melci. Ea încurajează artele și tehnologia, ajutând furnicile să stăpânească focul și să producă arme mult mai eficiente. Pentru a-și prelungi viața, apelează la nectarul regal al viespilor, care îi permite să devină sexuată și să fie aleasă regină. 103 683 pune apoi bazele unei cruciade pașnice, de proporții nemaivăzute, menită să pună bazele cooperării între rasa furniclor și cea a Degetelor.
Delegația insectelor ajunge la timp pentru a-i ajuta pe oamenii din piramidă. Aceștia erau asediați de forțele polițienești conduse de comisarul Linart care disperase revoluția și-i urmărise pe Julie și pe acoliții ei până la piramida din pădure. Autoritățile pun în scenă un proces al revoluționarilor, al celor din piramidă și a furnicilor, în timpul căruia inteligența rasei furnicilor și egalitatea ei în drepturi cu rasa umană este demonstrată irefutabil. Într-un ultim gest disperat, comisarul Linart încearcă să distrugă federația Bel-o-kan, convins că - stăpânind tehnologia umană - furnicile vor devansa rasa umană, pe care o vor face sclava lor. tentativa sa este dejucată de 103 683 care devine apoi regină cu drepturi depline, trecând prin ritualul de împerechere care-i permite să dea naștere ouălor din care vor ieși milioanele de furnici ale noii ere.