În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Rugăciune, explorând multiplele sale fațete și posibilele implicații în diferite domenii. De la origini și până la impactul său astăzi, Rugăciune a fost subiect de interes și dezbatere, fiind considerat un subiect relevant nu doar pentru experții în domeniu, ci și pentru publicul larg. În acest sens, vom analiza în profunzime diferitele perspective care înconjoară Rugăciune, examinând influența sa asupra societății, culturii și mediului academic. De asemenea, vom explora posibilele provocări și oportunități pe care le prezintă Rugăciune și vom reflecta asupra importanței și relevanței sale în lumea contemporană.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Parte a seriei despre |
![]() |
Dumnezeu |
---|
Concepții generale Concepții specifice Atribute Experiența și practicile Subiecte conexe Iisus Hristos · Filosofie · Religie · Ontologie |
În religie, rugăciunea este socotită dialogul omului cu un zeu sau spirit, precum Dumnezeul creștin, zeii hinduși etc.
În Biserica Ortodoxă, rugăciunea este de trei feluri: de slavă, de mulțumire și de cerere.
Tatăl Nostru este probabil cea mai cunoscută rugăciune a creștinătății.
Devotamentul Sfântului Rozariu, care include pe Tatăl Nostru și alte rugăciuni, este foarte practicat.
- Ridicarea în sus a mâinilor, ținând ochii îndreptați spre cer.
- Întinderea corpului pe pământ, cu fața în jos.
- Împreunarea mâinilor peste piept, cu palmele încrucișate deasupra inimii.
- Baterea ușoară cu pumnul pe piept, semn autocritic de recunoaștere a păcatelor.
- Întinderea mâinilor, de o parte și alta, astfel încât corpul să apară sub forma unei cruci vii.
- Menținerea mâinilor în fața pieptului, cu palmele lipite și cu degetele îndreptate în sus, în unghi de cca 45°.
- Întinderea mâinilor în față, cu palmele împreunate una peste alta, îndreptate în jos, cu capul aplecat în jos (semn de supunere voinței divine).
- Îngenunchiere, cu capul în jos.
- Închiderea ochilor (izolare de restul lumii).