Sântejude, Cluj

În articolul de astăzi vom vorbi despre Sântejude, Cluj, un subiect care a captat interesul a milioane de oameni din întreaga lume. De la origine până la impactul asupra societății actuale, Sântejude, Cluj a făcut obiectul unor studii, dezbateri și controverse care i-au marcat evoluția de-a lungul timpului. Cu o istorie care datează de secole, Sântejude, Cluj rămâne actuală astăzi, influențându-ne gândirea, cultura și deciziile noastre. Prin acest articol, vom explora diferite aspecte ale Sântejude, Cluj, analizând importanța și rolul său în lumea modernă. Alăturați-vă nouă în această călătorie de descoperire și învățare!

Sântejude
—  sat  —

Sântejude se află în România
Sântejude
Sântejude (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°55′36″N 23°59′25″E ({{PAGENAME}}) / 46.92667°N 23.99028°E
Țară România
Județ Cluj
ComunăȚaga
SIRUTA59853
Atestare1173[1]
Populație (2021)
 - Total155 locuitori
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407567
Prefix telefonic+40 x64[2]
Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Sântejude pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Sântejude (în maghiară Szentegyed, în traducere „Sfântu Egidiu”) este un sat în comuna Țaga din județul Cluj, Transilvania, România.

Istoric

Satul este atestat documentar pentru prima dată în 1173. De satul Sântejude aparțin cătunele Sântejude-Vale și Lughet. Cătunul Sântejude-Vale s-a dezvoltat după 1990 ca o zonă turistică cu cabane și zone de agrement, folosite în special de locuitorii orașului Gherla. Cătunul Lughet este astăzi practic dispărut, cu o singură gospodărie, după sistematizarea forțată din anii '80. Înainte de sistematizare avea aproximativ 15-20 gospodării și 50 de locuitori.

În secolul al XIV-lea este atestată o biserică din piatră dedicată Sfântului Egidiu, iar așezarea apare menționată drept Scenthegyud în 1320, apoi Zentegied în 1496.

În luna august 1866, învățătorul Petru Grama a ținut în comuna Sântejude cursul de industrie casnică al profesorului universitar Aurel Simon.[3].

Obiective turistice

Imagini

Note

  1. ^ Grigor P. Pop, p. 123
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ gazeta "Familia", nr-20, mai 1886, p.244

Bibliografie

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 
  • Grigor P. Pop și colectivul (). Județul Cluj. Județele României. București: Editura Academiei Române. ISBN 978-973-27-1123-1. 

Vezi și

Legături externe