Acest articol va aborda subiectul Sahih al-Bukhari, care a fost obiect de interes și studiu în diverse domenii de-a lungul istoriei. De la origini și până în prezent, Sahih al-Bukhari a fost subiect de dezbateri, cercetări și controverse, făcându-l un punct de referință fundamental pentru înțelegerea diferitelor aspecte ale vieții umane. Printr-o analiză detaliată și riguroasă, vor fi explorate implicațiile și semnificațiile lui Sahih al-Bukhari, precum și relevanța sa în contextul actual. De asemenea, vor fi analizate diferite perspective și abordări care vor face lumină asupra acestui subiect larg și divers. Astfel, vom căuta să oferim o viziune completă și îmbogățitoare care să contribuie la cunoașterea și înțelegerea Sahih al-Bukhari în toate dimensiunile sale.
Sahih al-Bukhari (în arabă صحيح البخاري) (cum este denumită în mod obișnuit) este una dintre cele șase colecții canonice Hadith ale Islamului. Aceste tradiții profetice sau Hadith au fost colectate de către savantul persano-musulman Muhammad ibn Ismail al-Bukhari, după ce au fost transmise pe cale orală timp de mai multe generații. Musulmanii suniți o consideră ca fiind una dintre cele trei colectii cele mai sigure de Hadith, împreună cu Sahih Muslim și al-Muwatta[1]. În unele cercuri, se consideră că este cartea cea mai autentică după Coran[2][3]. Cuvântul arab Sahih se traduce ca autentic sau corect[4].